Autoritățile sud-africane au declarat marți că au scos zeci de mineri morți dintr-o mină de aur închisă, unde lucrau ilegal, până la o blocadă în timpul căreia poliția a blocat la un moment dat accesul la alimente, apă și alte provizii.
Începând de marți seara, poliția a raportat recuperarea a 60 de cadavre și extragerea a 132 de mineri care erau încă în viață. Numărul morților ar putea crește pe măsură ce guvernul continuă operațiunea delicată, care a început luni, pentru a scoate toți minerii.
Autoritățile s-au mutat după un impas de luni de zile care a atras critici din partea grupurilor pentru drepturile omului, dar laude din partea unor sud-africani, care consideră minerii ilegali drept criminali periculoși.
Nu a fost clar, marți, câți mineri au rămas în subteran, dar activiștii și autoritățile au estimat că ar putea fi sute.
Blocada minei, în apropiere de Stilfontein, un oraș aflat la aproximativ două ore la sud de Johannesburg, a făcut parte dintr-o campanie națională de eliminare a minerilor ilegali, cunoscuți la nivel local sub numele de Zama Zamas.
În efortul de a-i forța pe minerii de lângă Stilfontein deasupra solului, ofițerii au început anul trecut să-și întrerupă proviziile, păzind fiecare punct de acces cunoscut la mină și trăgând sau tăind frânghiile folosite pentru transportul mărfurilor în subteran, arată imaginile distribuite de poliție.
Operațiunea de recuperare a început săptămâna aceasta, ca urmare a unei contestații în instanță depusă de un grup al societății civile și pe fondul unor informații despre condiții îngrozitoare în mină, care se află la mai mult de o milă adâncime.
Videoclipul pe telefonul mobil cu condițiile subterane, publicat de un grup de advocacy, Mining Affected Communities United in Action, a arătat zeci de cadavre învelite în plastic și cadrele osoase și slăbite ale minerilor care erau încă în viață. Videoclipul a fost filmat săptămâna trecută de unul dintre mineri, a spus organizația.
„Brutal”, a spus Meshack Mbangula, un activist al grupului minier. „Nemilos față de Zama Zamas și de comunitate.”
Pe măsură ce industria minieră s-a redus în Africa de Sud și proprietarii de mine au început să abandoneze siturile neprofitabile, Zama Zamas a început să sape prin ceea ce a mai rămas, fără permise legale.
Minerii au atras critici dure din partea unor sud-africani, care îi acuză că perpetuează rețele criminale de comerț ilicit cu metale și alimentează criminalitatea în zonele în care își desfășoară activitatea. Există și rea voință pentru că mulți dintre ei sunt imigranți fără acte.
Autoritățile sud-africane au spus că cred că minerii de lângă Stilfontein aleg să rămână în subteran pentru a evita arestarea, o afirmație contestată de organizațiile pentru drepturile omului, care spuneau că unele dintre rutele de ieșire din mină au fost întrerupte.
„Nu trimitem ajutor criminalilor”, a declarat un ministru din biroul președintelui, Khumbudzo Ntshavheni, la o conferință de presă anul trecut. „O să le fumăm. Infractorii nu trebuie ajutați; ei trebuie persecutați”.
Controversa din jurul lui Stilfontein abordează întrebări mai profunde despre inegalitatea bogăției din Africa de Sud și istoria exploatării industriei miniere.
Minele au fost inima bătătoare a economiei în timpul apartheidului, majoritatea neagră fiind retrogradată la forță de muncă modestă, slab plătită, în timp ce entitățile deținute de albi și străine au obținut profituri imense. Astăzi, acest dezechilibru persistă în mare măsură. Unele companii deținute de negru au pătruns în industrie, dar bogăția a rămas în general în mâinile unei elite relativ mici.