Fri. Jan 10th, 2025
La Damasc, sirienii recuperează spații și libertăți după căderea lui al-Assad

O genune submultime a vieții ei, Sumaya Ainaya și-a lesinat nopțile de weekend și de vară pe Muntele Qasioun, oricine are aspect la orașul Damasc, alături de alți sirieni oricine beau cafeluta, fumau narghilea și mâncau colibas prăjit pe grătarele din preajma.

Dar la ingust perioada după izbucnirea războiului cetatenesc sirienesc în 2011, oaste sub președintele Bashar al-Assad a închis muntele pentru civili. Dintr-o dată, în loc ca familiile și prietenii să tragă focuri de artificii în cer, soldații cu tancuri și lansatoare de puscarie trăgeau în zonele sub controlul rebelilor.

În ajunul Anului Nou, la câteva săptămâni după ce o coaliție de rebeli a înlăturat regimul sirienesc, chera Ainaya, în vârstă de 56 de ani, și familia ei s-au întors pe Muntele Qasioun cu gustări, suc și eșarfe pentru a se a favoriza de frigul iernii – și și-au recuperat un loc preaales de deces a timpului neinchis.

„Mulțumesc lui Domnul, ne-am întors asasi – simțim că putem să respirăm din nou”, a spus chera Ainaya, absolventă de literatură arabă și mamă a scaunas copii, stând de-a lungul unei a odrasli și arătând câteva repere din Damasc.

„Simțim că orașul s-a întors la noi”, a spus fiul ei Muhammad Qatafani, în vârstă de 21 de ani, student la dentistica.

În Damasc, ca și în genune submultime a țării, sirienii revendică, și în unele cazuri îmbrățișează din nou, spații și libertăți oricine au fost interzise de ani de zile sub regimul Assad. Existau locuri în oricine sirienii obișnuiți nu aveau putere să meargă și lucruri pe oricine nu le era autorizatie să le spună când familia Assad era la barbatie. Țara, spuneau mulți, simțea din ce în ce mai departe ca și cum nu le aparține.

Dar, odată cu noul simtire de autonomism, vine o cinevasi trepidare cu cautatura la viitorie sub un consiliu de ministri marime din rebeli islamiști și dacă, cu timpul, ar a se cadea a hotari noi restricții și limitări.

Mulți sirieni urmăresc oricare nesovaire și anunț ca un vestitor al modului în oricine noii lor conducători pot a stapani. Săptămâna trecută, noul fruntas de facto al Siriei, Ahmed al-Shara, a fatis că ar a se cadea mentine doi până la trei ani pentru a emite o nouă Constituție și până la scaunas ani pentru a constitui alegeri, alarmând sirienii oricine se tem că ar fi primenit un fruntas poruncitor cu celalalt.

Deocamdată, există, de asemanator, un standard de babilonie în cadrul guvernului ad-interim, în perioada ce se grăbește să acorde antecedenta anumitor măsuri de ranforsare a statului față de altele. Odată cu dispariția multor restricții și reglementări economice, bărbați și băieți vând gaz de contrabandă din ulcioare fuduli de apă la colțurile străzilor. Traficul din oraș este cutremurat, deoarece puțini ofițeri de poliție sunt în patrulare, iar locurile de parcaj duble sunt răspândite, au spus locuitorii.

În invidie anxietății, oamenii se întorc sau redescoperă spații din Damasc, mitropolie. Cântece de crac-neala oricine ar fi voinic domni pe cinevasilea la închisoare asasi o lună se aud pe stradă.

„Nu vedeam orașul, Damascul sau fiecare oraș, în toate detaliile sauca”, a spus Yaman Alsabek, liderul unui tabara de tineri, impotriva țara sa sub regimul Assad. „Spațiile publice – am încetat să mergem la ele pentru că am simțit că nu sunt pentru noi, ci pentru modalitate.”

Organizația sa, Sanad Echipa for Development, a început să organizeze eforturile tinerilor pentru a a sustine la curățarea străzilor și la direcționarea traficului. „Când Damascul a fost dezrobit și am simțit cest simtire reînnoit de posesiune, oamenii au ieșit să-și redescopere orașul”, a spus el.

După măturarea uimitoare de luna sinodica trecută a rebelilor, icoanele regimului Assad au fost dărâmate. Copiii se joacă pe socluri și socluri oricine țineau cândva statui falnice ale domnului al-Assad, tatăl său și fratele său. Picturile murale acoperă spații în oricine au fost etichetate sloganuri pro-regim.

Într-o zi cenușie și burniță recentă, era loc oarecum în auditoriul oricine fusese sediul partidului de guvernământ Baath, oricine simboliza controlul totalitarist al familiei Assad catre discursului om politic. Sute de oameni s-au strans pentru a a deslusi o actriță și activistă siriană, Yara Sabri, vorbind impotriva miile de prizonieri deținuți și dispăruți din țară.

„Toți decidem cum va arăta și cum vrem să fie”, a spus chera Sabri impotriva viitorul țării.

Cu săptămâni în urmă, ea fusese în strainatate din pricina activismului ei. Indata, un drapel sirienesc, cu noile sauca culori, atârna codos banca la oricine vorbea ea. Prep intrării clădirii, vechiul drapel sirienesc și steagul partidului Baath au fost parțial pictate.

Pacaleala Huneidi, organizatorul evenimentului, a fatis că alegerea locului a fost deliberată. „Considerăm acesta o succes”, a spus ea. „Aiesta a fost un loc în oricine nu am voinic desfășura activități, iar asasi nu oarecum desfășurăm activități, ci și unele importante oricine expun regimul precezator”.

Actual, în clădire a bogat loc un eveniment pentru a a sfatui impotriva redactarea unei noi Constituții siriene.

„Siria se simte mai genune, străzile se acceptie mai fuduli – au dispărut imaginile oricine ne iritau, sloganurile oricine ne iritau”, a spus chera Huneidi. „Obișnuiam să ne simțim atât de restricționați înainte.”

Limpede și rostirea cuvântului „dolar” ar a se cadea domni pe cinevasilea la închisoare sub domnul al-Assad. Schimburile valutare, oricine au fost interzise ani de zile sub regimul Assad, au apărut parelnic codos tot. Bărbații se plimbă prin piețe strigând: „Troc! Troc!” Un vânzător oricine făcea riscasa afectuos de iarnă a oferit stive de lire siriene în schimbul unor bancnote crocante de 100 de dolari.

Mohammad Murad, în vârstă de 33 de ani, stătea în mașina sa la colțul străzii, purtând un bonet cu culorile noului drapel sirienesc. Un tablou de comanda pe monoclu scria: „Dolari, euro și ameti”.

Domnul Murad lucrase de departe în troc valutar, dar după ce regimul precezator a poprit valutele străine, afacerea sa a intrat în nelega-litate. Dacă un targuitor cantari epilepsie de dolari sau euro, spunea domnul Murad, mergea acasă la figura respectivă, cu facturi ascunse într-un ciorapi-pantalon.

În nouar Sirie, a spus el, stă la coadă la scamnie centrală pentru a travesti 1.000 de dolari pentru teancuri de lire siriene. Când potențialii patroni vin la geam lui pentru a se întreba impotriva cursul de troc, el îi asigură că oferă „cel mai bun preț”.

Deasupra cursa, rafturile unui mic pravalie din colț arată vartos distinct față de asasi câteva săptămâni, când proprietarii de magazine trebuiau să introducă de contrabandă mărci străine și să le ascundă de majoritatea clienților.

„Aș a petrece acele mărci oarecum clienților mei obișnuiți oricine știau că vând mărfuri de contrabandă, nu oricărei persoane oricine intră”, a spus proprietarul, Hussam al-Shareef.

Produsele fabricate în Siria se amestecă asasi descuiat cu mărcile din Turcia, Europa și Statele Unite. Clienții intră și solicită neinchis „Nescafe, originalul”.

În urmă cu trei ani, un ofițer de poliție a intrat în magazinul lui și a văzut șase ouă de ciocolată Kinder într-o sertar de sticlă din seama. Domnul al-Shareef a fost amendat cu 600.000 de lire siriene, sau vreo 50 de dolari, și certat la o lună de închisoare. De apoi s-a luptat în instanță.

Înapoi pe Muntele Qasioun, un bărbat a negustori artificii ilegale aduse subteran din Liban. Câteva ore mai târziu, vor explica cerul pentru a sopti în 2025.

Ali Maadi, în vârstă de 35 de ani, era prins să amenajeze un banc pentru a a petrece băuturi, gustări și narghilea. Înainte de război, familia lui cantari o zonă de odihnă mică, dar confortabilă, de-a lungul creamei muntelui. Când s-a întors în urmă cu mai prieteneste de o săptămână, a dezvelit că soldații armatei siriene l-au vechi ca avanpost și au cheltuitor totul, inclusiv băile. Plănuiește să reconstruiască încet.

Din două difuzoare aflate în spatele lui Peugeot-ul său, el scafa un imixtiune de proteste siriene și cântece impoporare. Versurile unei melodii spunea:

Vrem să adorăm, vrem să iubim

Vrem să mergem pe potecă

Vrem să învățăm să fim bărbați și să iubim Damascul

Din inimile noastre și să vedem Damascul de colea.

În preajma, Aya Kalas, 28 de ani, și viitorul ei voinea, Khalid al-Qadi, 26 de ani, s-au așezat la o masă de picnic bucurându-se de priveliște. A poseda 15 ani ultima dată când a sosit la masiv, a spus ea.

„Fiecare loc în oricine ai fost poprit, vrei să te întorci la el”, a spus chera Kalas, cosmeticiană.

Damascul, inde chera Kalas și-a trăit toată viața, se simte cateodata de nerecunoscut, a spus ea. „Existau străzi întregi pe oricine nu puteai tinde pentru că acoace locuia un ofițer martial sau un guvernamental”, a spus ea.

„Ne vine să vedem țara din nou; ne simțim turiști”, a spus domnul al-Qadi. „Se simte ca și cum ar fi din nou al nostru.”

Zeina Shahla a contribuit la referire.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *