Fri. Dec 20th, 2024

Președintele Joe Biden s-ar putea confrunta în curând cu o decizie politică cu privire la eliberarea de miliarde de dolari în fonduri Iranului pentru a asigura eliberarea americanilor întemnițați de regim.

SUA și Iranul au reînnoit negocierile privind un posibil schimb de prizonieri, iar discuțiile indirecte dau semne de progres, au declarat doi oficiali occidentali și trei surse care cunosc discuțiile.

Formula posibilă pentru acord ar include eliberarea prizonierilor din fiecare țară și eliberarea de până la 7 miliarde de dolari de la băncile sud-coreene, care sunt blocate în prezent de sancțiunile SUA, au spus sursele. NBC News a raportat pentru prima dată despre negocierile de schimb de prizonieri în februarie.

Cele două guverne explorează, de asemenea, un posibil acord informal menit să evite o criză din cauza programului nuclear de accelerare al Iranului, dar rămâne neclar dacă fiecare parte este dispusă să facă concesiile necesare, inclusiv dacă Washingtonul ar fi dispus să ușureze sancțiunile economice asupra Teheranului. Rapoartele despre o posibilă înțelegere informală asupra problemelor nucleare au apărut pentru prima dată în presa israeliană și iraniană.

Oficialii americani și iranieni au călătorit în Oman de mai multe ori în acest an pentru discuții indirecte, oficialii omaniți transmitând mesaje înainte și înapoi, potrivit unui oficial american și doi oficiali occidentali care nu au fost autorizați să vorbească din cauza naturii sensibile a discuții.

Oficialii confirmă că discuțiile au implicat cetățeni americani întemnițați și programul nuclear al Iranului. Discuții anterioare au avut loc între oficiali americani și iranieni la New York, unde Iranul are o misiune ONU.

Discuțiile indirecte privind o posibilă înțelegere informală asupra activităților nucleare ale Iranului ar putea include un angajament din partea Teheranului de a coopera pe deplin cu inspectorii de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică și de a se abține de la îmbogățirea uraniului peste 60% puritate. Iranul și-a extins constant activitatea de îmbogățire a uraniului și are suficient material fisionabil pentru mai mult de o armă nucleară dacă alege să îmbogățească materialul la o puritate de 90%, spun experții.

În schimb, SUA ar putea ușura sancțiunile sau aplicarea unor sancțiuni, deși nu este clar cât de departe ar fi dispusă administrația Biden să meargă pentru a relaxa presiunea financiară asupra Iranului cauzată de o serie de restricții economice americane.

Dacă negocierile privind posibilul schimb de prizonieri sau chestiunile nucleare continuă să progreseze, Biden ar trebui să decidă dacă este dispus să facă față criticilor politice interne pentru că a oferit Iranului acces la fonduri blocate sau pentru relaxarea sancțiunilor în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din toamna viitoare. . Fostul președinte Barack Obama a fost criticat de parlamentarii republicani în 2015, când administrația sa a oferit Iranului acces la bani care fuseseră blocați de sancțiuni, exact când Teheranul a eliberat un grup de americani întemnițați.

Dar dacă nu există un acord cu privire la prizonieri sau la problemele nucleare, Biden s-ar putea confrunta cu o criză internațională dacă Iranul optează pentru a produce uraniu pentru arme, îmbogățit la 90%, un prag care ar putea determina Israelul să lanseze o lovitură asupra instalațiilor nucleare ale Iranului.

Departamentul de Stat a negat că SUA și Iranul au ajuns la vreun acord legat de programul nuclear al Teheranului.

„Zvonurile despre un acord nuclear interimar sau în alt mod sunt false și înșelătoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat Matt Miller reporterilor săptămâna aceasta, adăugând ulterior: „Am crezut mereu că diplomația este cea mai bună cale de urmat”.

Oficialii occidentali au spus că dacă cele două părți ar putea ajunge la un acord cu privire la prizonieri, ar spori șansele unui acord informal pe un set mai larg de probleme legate de programul nuclear al Iranului. Iranul a negat că intenționează să dezvolte arme nucleare și spune că programul este în scopuri pur civile.

Biden a intrat în funcție promițând că va reînvia acordul nuclear din 2015 dintre Iran și puterile mondiale, cunoscut sub numele de JCPOA, care a impus limite activităților nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor americane și internaționale. Fostul președinte Donald Trump a scos SUA din acord în 2018, a reimpus sancțiuni și a introdus altele suplimentare.

Negocierile care vizează restabilirea acordului nuclear din 2015 s-au prăbușit anul trecut.

Iranul a dat un ton optimist cu privire la potențialul schimb de prizonieri, deși SUA au acuzat anterior regimul că a furnizat declarații înșelătoare care au stârnit speranțe false pentru familiile americanilor întemnițați.

Nasser Kanaani, purtătorul de cuvânt al ministrului de externe al Iranului, a declarat săptămâna aceasta că „Negocierile pentru schimbul de prizonieri între Iran și America sunt în desfășurare, iar dacă cealaltă parte este la fel de serioasă ca și noi, acest eveniment se poate întâmpla în viitorul apropiat”.

Guvernul SUA spune că există trei cetățeni americani deținuți în Iran – Siamak Namazi, Emad Shargi și Morad Tahbaz – precum și un număr necunoscut de rezidenți legali permanenți ai SUA, inclusiv Shahab Dalili.

Siamak Namazi și Baquer Namazi (Cu amabilitatea Babak Namazi)

Unul dintre americani, Namazi, a stat după gratii în Teheran de mai bine de șapte ani, mai mult decât orice alt american din istorie.

Autoritățile iraniene l-au condamnat pe Namazi la 10 ani sub acuzația de „colaborare cu un guvern străin ostil”. Organizațiile Națiunilor Unite, organizațiile pentru drepturile omului și guvernul SUA spun că acuzațiile sunt nefondate și că detenția sa este o încălcare arbitrară a dreptului internațional.

Familiile americanilor întemnițați și-au crescut anterior speranțele cu privire la o posibilă descoperire, doar pentru a se confrunta cu o dezamăgire zdrobitoare atunci când nu s-a ajuns la niciun acord.

Familiile au cerut în mod re
petat o întâlnire față în față cu Biden, dar până acum Casa Albă nu a îndeplinit cererea lor.

Namazi a acuzat administrațiile succesive ale SUA că nu au reușit să asigure eliberarea americanilor deținuți. În ianuarie, a intrat în greva foamei de o săptămână, făcând apel direct la Biden să se întâlnească cu familiile americanilor întemnițați.

„În trecut, te-am implorat să-ți iei busola morală și să găsești hotărârea de a-i aduce acasă pe ostaticii americani din Iran. În zadar”, a spus Namazi într-o scrisoare scrisă în celula sa din închisoare, adresându-se lui Biden. „Nu numai că rămânem prizonierii Iranului, dar nu ați acordat nici măcar familiilor noastre o întâlnire”.

Acest articol a fost publicat inițial pe NBCNews.com

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *