Incertitudinea chinuiți refugiații afgani care se confruntă cu deportarea din Pakistan

Într-o așezare a refugiaților de la marginea Karachi, Pakistan, familiile afgane s-au adunat duminică pentru a observa festivalul lui Eid al-Adha-nu într-o sărbătoare veselă, ci în liniște. Luni, mii de oameni care au sunat la Pakistan acasă de generații se confruntă cu un termen limită de deportare și un viitor incert, posibil periculos.

De la invazia sovietică a Afganistanului în 1979, milioane de afgani au căutat refugiu în Pakistanul vecin, fugind de valuri de violență și instabilitate. De -a lungul deceniilor, mulți s -au întors acasă, dar conflictul și tulburarea politică continuă să trimită sute de mii înapoi.

Ultimul val de deplasare a urmat preluarea talibanilor din Afganistan în august 2021, după prăbușirea guvernului susținut de SUA de la Ashraf Ghani. Au inclus refugiați cărora li s -a promis relocarea în Statele Unite.

Mulți se confruntă acum cu repatrierea obligatorie, cu un termen limită de luni, 31 martie – o decizie care a fost anunțată abia luna trecută, stârnind frică largă.

„Ca națiune musulmană și vecin, Pakistanul ar trebui să arate compasiune și să acorde refugiaților mai mult timp pentru a se pregăti”, a spus Haji Abdullah Bukhari, lider al comunității din Karachi. „Dezumparea vieții lor în doar câteva zile este imposibilă. Mulți au petrecut zeci de ani aici, iar acum sunt obligați să se întoarcă într -o țară pe care abia o cunosc.”

Deportarea continuă a refugiaților afgani din Pakistan provine din frustrarea din ce în ce mai mare cu administrația talibană, pe care o acuză că a adăpostit militanții pakistanezi, în special Tehreek-e-Taliban Pakistan sau TTP, responsabili de atacuri mortale din Pakistan. Talibanii neagă aceste afirmații, dar tensiunile continuă să crească.

În 2023, Pakistanul a expulzat sute de mii de afgani – atât documentați, cât și fără documente. Cu toate acestea, majoritatea refugiaților care așteptau relocarea în țările occidentale au fost în mare măsură scutite datorită intervențiilor diplomatice.

Soarta lor, însă, a devenit din ce în ce mai incertă în ianuarie, când președintele Trump a emis un ordin executiv care suspendă toate admiterea la refugiați în Statele Unite. Această decizie a lăsat mii de afgani blocați în Pakistan.

În februarie, Pakistanul și-a anunțat planurile de repatriere a resortisanților afgani care așteptau relocarea până la 31 martie, împreună cu 800.000 de deținători de carduri afgane cu cetățenie afgană, emise de Pakistan, și un număr necunoscut de migranți afgani nedocumați.

Decizia a stârnit o neliniște pe scară largă, în special în rândul celor mai vulnerabili la persecuția talibanilor, inclusiv foști oficiali ai guvernului și securității afgane, activiștii pentru drepturile femeilor și jurnaliștii.

„Mulți ne -au spus că se tem de închisoare, tortură sau chiar execuție dacă Pakistanul îi trimite cu forță în Afganistan”, a declarat Moniza Kakar, avocat cu Comitetul comun de acțiune pentru refugiați, o rețea de societate civilă pakistaneză care pledează pentru intervenția internațională și sprijinul pentru a proteja viața.

Avaaz, o campanie globală care lucrează pentru asigurarea vizelor umanitare pentru un grup de 60 de activiști pentru drepturile femeilor afgane blocate în Pakistan, a exprimat, de asemenea, o îngrijorare profundă pentru unitatea de deportare.

Printre cei afectați se numără Samia Hamza, o activistă pentru drepturile femeilor și fostă studentă în drept și relații internaționale în cadrul programului Denton finanțat de SUA. După ce talibanii a preluat puterea, ea a protestat împotriva interzicerii educației fetelor, punând în pericol în continuare.

Pe măsură ce condițiile s -au agravat la sfârșitul anului 2021, ea a fugit în Pakistan. Cu toate acestea, de atunci s -a confruntat cu discriminare severă și greutăți economice, în timp ce aștepta reinstalarea SUA prin Programul special de imigrație pentru imigrație pentru afgani.

La fel ca mulți afgani, ea a fost devastată de decizia administrației Trump de a opri noii imigranți. „De atunci nu am auzit nimic despre cazul nostru”, a spus Hamza, care locuiește cu soțul ei și cu patru copii din Islamabad. „Cu amenințarea de deportare, întoarcerea în Afganistan înseamnă să te confrunți cu un pericol grav.”

Guvernul pakistanez a exclus extinderea termenului de deportare, în ciuda apelurilor organizațiilor internaționale și a administrației talibane. Justificându -și represiunea asupra afganilor, guvernul a atras paralele cu eforturile de deportare în curs de desfășurare în Statele Unite și în diverse țări europene.

Între timp, Philippa Candler, reprezentantul Pakistanului Agenția pentru refugiați ONU, a cerut Pakistanei și Afganistanului să asigure randamente voluntare și sigure. „Returnările forțate nu ajută nimeni și nu sunt durabile – mulți deportați în 2023 s -au întors deja.”

Mulți afgani își aduc aminte de scene terifiante din expulzările din 2023, temându -se de momentul în care ar putea ajunge contingentele poliției – bătând la uși, rotunjind familiile în camioane și transferându -le către centrele de detenție înainte de a -i forța în Afganistan.

„Cu toții ne rugăm pentru un miracol că Pakistanul va opri deportările într -o țară pe care copiii mei nu au văzut -o niciodată”, a spus Naik Bakht, un refugiat afgan care a ajuns la Karachi în 1996. Un tată de trei, toți născuți în Pakistan, a spus că se teme de viitorul lor.

“Sunt îngrozit. Ce vom face în Afganistan? Unde vom merge? Cum vom supraviețui?”