Președintele Biden va elimina Cuba de pe lista statelor sponsori ai terorismului, au anunțat marți oficialii americani, ca parte a unui acord care se așteaptă să elibereze protestatarii închiși în timpul unei represiuni ample din 2021 împotriva disidenței de către guvernul comunist.
Eliminarea Cubei de pe listă ar ridica de obicei așteptări de îmbunătățire a relațiilor dintre Washington și Havana și speranța reînnoită pentru investiții economice în Cuba.
Dar decizia domnului Biden este doar cea mai recentă dintr-o serie de abordări conflictuale ale SUA față de Cuba de către diferite administrații. Administrația Obama a luat decizia de a elimina denumirea de terorism pentru Cuba, ca parte a unui efort mai amplu de normalizare a relațiilor cu națiunea. Dar cu câteva zile înainte ca președintele Donald J. Trump să părăsească mandatul în 2021, administrația sa a plasat Cuba înapoi pe listă.
Decizia domnului Biden a onorat „înțelepciunea și sfatul care i-au fost oferite de mulți lideri mondiali, în special din America Latină, care l-au încurajat să întreprindă aceste acțiuni, cu privire la cel mai bun mod de a promova drepturile omului ale poporului cubanez”, potrivit la o declarație a secretarului de presă de la Casa Albă, Karine Jean-Pierre.
Alegerea domnului Trump de a fi secretar de stat în noul său mandat, senatorul Marco Rubio al Florida, este probabil să se opună acțiunilor din cea de-a 11-a oră a domnului Biden asupra Cubei. Familia domnului Rubio a fugit din insula pentru Statele Unite înainte ca revoluția lui Fidel Castro să preia puterea în 1959, iar el a fost mult timp unul dintre principalii susținători ai Partidului Republican pentru o poziție dură împotriva Cubei.
Mauricio Claver-Carone, care a fost numit recent trimisul lui Trump pentru America Latină, a batjocorit anunțul. „Fie că Venezuela anul trecut sau acum Cuba, administrația Biden pare să iubească acordurile false care favorizează regimurile autoritare anti-americane”, a spus el, referindu-se la un schimb de prizonieri din 2023 cu Venezuela.
Întrebat dacă administrația Trump va abroga imediat decizia, el a spus: „Există un proces, așa că va dura timp, dar între timp putem lua și alte măsuri care vor avea un impact și mai mare”.
Decizia domnului Biden este cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni de mediu, imigrație și politică externă luate în ultimele săptămâni ale președinției sale, înainte ca domnul Trump să revină la Casa Albă.
Dacă este susținută, mișcarea domnului Biden ar putea ajuta economia distrusă a Cubei. A fi plasat pe o listă de terorism deschide o națiune la sancțiuni economice, inclusiv o restricție privind accesul la ajutorul SUA și o interdicție a exporturilor și vânzărilor de apărare, potrivit Departamentului de Stat. Băncile majore au încetat să mai facă afaceri cu Cuba, deoarece a fost prea multă problemă să se asigure că țara îndeplinește toate cerințele pentru a face afaceri în mod legal acolo. Totuși, chiar și fără desemnarea teroristă, Cuba ar trebui să se lupte cu embargoul comercial impus de Statele Unite.
John S. Kavulich, președintele Consiliului pentru Comerț și Economic SUA-Cuba, un grup de afaceri, a declarat că companiile americane nu vor schimba poziția lor față de Cuba, deoarece cunosc fragilitatea relației dintre cele două națiuni. El a spus că mișcarea va fi probabil inversată de îndată ce domnul Rubio „îi dă președintelui Trump un stilou”.
„Orice liră obținută de administrația Biden-Harris nu merită actualitatea”, a spus el.
Eliminarea Cubei de pe listă lasă doar Coreea de Nord, Iran și Siria pe ea.
Anunțul administrației Biden a inclus și măsuri care ar ușura sancțiunile economice împotriva Cubei. Oficialii americani au spus că vor renunța la o prevedere a unei legi din 1996 care le permitea oamenilor să depună procese în instanțe americane pentru proprietăți expropriate de guvernul cubanez. Administrația Biden va ridica, de asemenea, un memorandum de securitate națională din epoca Trump care a sancționat entitățile cubaneze.
Oficialii americani, vorbind cu condiția anonimatului pentru a anticipa decizia domnului Biden, au spus că Statele Unite iau acțiunea ca parte a unui efort, împins de Biserica Catolică, de a elibera prizonierii politici.
Sute de protestatari au fost reținuți în iulie 2021 într-o represiune brutală în urma uneia dintre cele mai mari demonstrații din Cuba de când guvernul comunist a preluat puterea cu aproximativ șase decenii mai devreme. Manifestanții erau supărați de lipsa de libertate a națiunii și de declinul economic sever.
Grupurile pentru drepturile omului spun că unii dintre cei arestați în timpul și după proteste au fost torturați și că mulți au fost condamnați la pedepse lungi de închisoare după procese neloiale. Există aproximativ 1.000 de deținuți politici care ispășesc pedeapsa în Cuba, iar aproximativ jumătate din cazurile lor au fost legate de protestul din iulie 2021, au declarat organizațiile pentru drepturile omului.
Într-o declarație, Ministerul de Externe al Cubei a declarat că președintele Miguel Díaz-Canel Bermúdez a luat decizia de a elibera „treptat” 553 de persoane „care au fost condamnate, în conformitate cu un proces echitabil, pentru mai multe infracțiuni care sunt pedepsite de lege” după întâlnirea cu Papa Francisc. Mișcarea a fost făcută ca recunoaștere a Jubileului Bisericii Catolice, un an special al milei și iertării.
Alejandro González Raga, un dizident care a fost eliberat printr-un acord din 2008 și trimis în Spania, a subliniat că cel puțin patru dintre principalii lideri ai opoziției din Cuba au rămas și ei închiși și că ei și toți prizonierii politici rămași ar trebui să fie eliberați fără nicio condiție sau forțați să intre. exil.
Dar unii din Cuba și-au exprimat îndoiala cu privire la această perspectivă.
„O să cred când o voi vedea”, a spus Eloy Pedroso, al cărui fiu, numit și Eloy, a fost condamnat la cinci ani de închisoare după ce a apărut la televiziunea națională la vârsta de 18 ani, aruncând cu pietre în poliție.
Într-o postare pe rețelele de socializare, dl Díaz-Canel a mulțumit tuturor celor care au contribuit la decizia de a elimina Cuba dintr-o listă pe care a spus că nu ar fi trebuit să figureze niciodată, care „are un cost ridicat pentru familiile cubaneze”.
„Vom continua să confruntăm și să denunțăm războiul economic și acțiunile de interferență, dezinformare și discreditare finanțate din fonduri federale americane”, a spus el.
Mulți experți au criticat de multă vreme includerea Cubei pe lista statelor sponsori ai terorismului și au acuzat că acest statut a cauzat o situație financiară îngrozitoare care a provocat o criză umanitară și migrațională pe insulă. Guvernul cubanez s-a luptat în ultimele luni să mențină electricitatea în funcțiune și magazinele aprovizionate.
„Statutul care creează lista terorismului specifică acordarea de sprijin material teroriştilor sau adăpostirea teroriştilor care sunt implicaţi activ în terorism în timp ce tu îi adăposteşti”, a spus William M. LeoGrande, expert în Cuba la Universitatea Americană. „Cuba pur și simplu nu a făcut aceste lucruri.”
Câțiva fugari americani locuiesc în Cuba, dar nu ar trebui să ia în considerare, deoarece sunt americani care au fost implicați în violențe motivate politic în Statele Unite, nu teroriști internaționali, a spus domnul LeoGrande.
Un alt motiv invocat pentru menținerea Cubei pe listă a fost refuzul său de a extrăda membrii unui grup rebel columbian, Armata de Eliberare Națională, cunoscută și sub numele de ELN. Rebelii au primit trecere în siguranță în Cuba pentru a participa la discuțiile de pace, care ulterior au eșuat. Dar președintele Columbiei, Gustavo Petro, a cerut recent administrației Biden să elimine Cuba de pe listă, care a fost unul dintre factorii cheie care au motivat administrația Biden, potrivit unui oficial american.
Juan Pappier, director adjunct al diviziei pentru Americi a Human Rights Watch, a declarat că mișcarea domnului Biden a venit prea târziu.
„Biden a făcut o greșeală de a pune Cuba pe bancheta din spate și nu a reușit să răstoarne politicile pernicioase ale administrației Trump”, a spus dl Pappier.
El a spus că dl Biden a amânat decizia de teama de a înstrăina alegătorii din Florida înainte de alegerile prezidențiale din SUA.
Fiul Migdaliei Gutiérrez, Brusnelvis Cabrera Gutiérrez, a fost condamnat la 20 de ani la 10 ani pentru răzvrătire pentru aruncarea cu pietre, acuzație pe care o neagă.
„Este cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla. Este genial!” a spus ea despre eliberarea anticipată a prizonierilor. „Îl vreau eliberat. am speranta. Cum să nu am speranță?”
Ed Augustin a contribuit la raportare din Havana.