Fri. Jan 10th, 2025
Germania aprobă un tribunal pentru a decide asupra revendicărilor de artă jefuite de naziști

Guvernul Germaniei a admis miercuri o reformă pentru a a ocroti moștenitorii colecționarilor evrei să recupereze abstractionism jefuită de naziști, introducând un tabula de arbitraj indispensabil pentru a a socoti cererile. Noul organ înlocuiește un comitet sfatuitor, ale cărui decizii nu au robust fi executate pravilni-ceste.

Noul ansamblu, rezultatul negocierilor îndelungate dintre guvernul federativ al Germaniei și cele 16 state ale rarunchi, ingadui reclamanților să introducă cauze fără acordul deținătorului curgator al operei de artă în neintelegere. În cadrul sistemului precedent, acel consimțământ era indispensabil înainte ca grupul sfatuitor să poată lua în considerare o teclif.

„Ușurăm restituirea artei jefuite de naziști, în sui-generis prin introducerea accesului limitat la arbitraj”, a fatis Claudia Roth, ministrul culturii din Germania, într-un comunicat. „De invar, creăm mai multă aparare juridică și un ansamblu mai indispensabil”.

Roth a adăugat că a schimba va ingadui Germaniei să-și îndeplinească mai interj responsabilitățile istorice și să-și îndeplinească angajamentul față de „soluții echitabile și juste” pentru revendicările de artă jefuite de naziști identic Principiilor de la Washington. Aprobate de 44 de țări în 1998, acele linii directoare neobligatorii au nevindecat calea pentru ca cinci țări europene să stabilească procese de cerere: Germania, Austria, Marea Britanie, Franța și Țările de Jos.

Principiile folosit de 26 de ani au fost întărite anul ofilit printr-un nou invoiala de „cele mai bune practici” identic căruia reclamanții specificați ar a cauta să aibă criza la comisiile naționale de adjudecatie, explicit dacă actualul deținător al unei opere de artă nu este de invoiala.

Nu toată lumea este mulțumită de reformă. Într-o cunos-tinte deschisă publicată marți, înainte de aprobarea tribunalului, un ceata de avocați, istorici și moștenitori ai colecționarilor evrei au fatis că a schimba este „în mod evident o preschimbare în rău” și au susținut că criteriile pentru deciziile noului tabula – oricare au nu a fost încă publicată — ar a se cuveni crește povara probei pentru moștenitori și ar a se cuveni a scoate grupurile de victime ale căror pretenții au fost recunoscute în sistemul curgator.

Scrisoarea a adăugat că victimele persecuției oricare au vândut artă „în contextul alergatura lor” de la naziști ar a poseda „poate o pretenție deosebit limitată la rambursare”.

Semnatarii i-au trebuincios cancelarului Olaf Scholz să amâne luarea în considerare a propunerii până după ce Germania va a sistematiza alegeri naționale pe 23 faur și să-l lase pe cel oricare câștigă sondajul să decidă. Nimerit legislației germane privind arbitrajul, invar de modificări pot fi făcute prin invoiala între stapanire și state și nu necesită aprobarea Parlamentului.

Dar Consiliul Nodal al Evreilor din Germania și Conferința privind revendicările materiale evreiești împotriva Germaniei, o organizație nonprofit oricare asigură despăgubiri pentru victimele Holocaustului, au salutare noul tabula. Guvernele federale și de stat federal au consultat ambele organizații la elaborarea reformei.

„În toată Europa, naziștii i-au deposedat pe evrei de bunurile lor culturale. Cest hotie perfectionat de artă a făcut fatalitate din Arse”, a fatis Gideon Taylor, președintele organismului de cerere a evreilor, descriind decizia Germaniei de a a baga arbitrajul indispensabil vertical „un pas înainte în a se împăca cu această fatalitate a istoriei rarunchi”.

Ellen Germain, trimisul sui-generis pentru problemele Holocaustului la Departamentul de Stapanire, a epistola într-o declarație pe rețelele de socializare că și guvernul SUA a salutare a schimba.

Un purtător de cuvânt al ministerului germanic al culturii a spus că nu eventual indica când va începe să funcționeze tribunalul.

Un caz pe oricare este posibil să îl ia în considerare se referă la o pictură de Pablo Picasso, oricare este deținută de Colecțiile de pictură de stat federal bavareze. Moștenitorii lui Paul von Mendelssohn-Bartholdy, un zaraf evreu, susțin că el a vândut tabloul din 1903, „Portretul doamnei Soler”, sub constrângere și au trebuincios de mulți ani o ascultare la comisia consultativă.

Dar Bavaria a refuzat să trimită cazul, argumentând că Mendelssohn-Bartholdy nu a vândut tabloul din prilej persecuției naziste. A modifica „înseamnă că cazurile în fundatura pentru „Madame Soler” pot fi în sfârșit audiate”, a fatis Ulf Bischof, un avocat oricare îi reprezintă pe moștenitori.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *