Rusia l-a trecut pe președintele ucrainean Volodimir Zelenskii pe lista sa de urmărit, a informat sâmbătă presa de stat rusă, citând baza de date a ministerului de interne.
Începând de sâmbătă după-amiază, atât Zelenskii, cât și predecesorul său, Petro Poroșenko, figurau pe lista de persoane căutate a ministerului cu acuzații penale nespecificate. Pe listă a fost și comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, generalul Oleksandr Pavlyuk.
Oficialii ruși nu au clarificat imediat acuzațiile împotriva vreunuia dintre bărbați. Mediazona, un agent independent rus de știri, a susținut sâmbătă că atât Zelensky, cât și Poroșenko au fost listați cel puțin de la sfârșitul lunii februarie.
Într-o declarație online publicată în aceeași zi, Ministerul de Externe al Ucrainei a respins rapoartele privind includerea lui Zelensky ca dovadă a „disperării mașinii de stat și a propagandei ruse”.
Lista de urmăriți a Rusiei include și zeci de oficiali și parlamentari din Ucraina și țările NATO. Printre aceștia se numără Kaja Kallas, prim-ministrul NATO și membru al UE Estoniei, care a pledat cu înverșunare pentru creșterea ajutorului militar pentru Kiev și sancțiuni mai puternice împotriva Moscovei.
Oficialii ruși au declarat în februarie că Kallas este căutat din cauza eforturilor Tallinnului de a îndepărta monumentele din epoca sovietică pentru soldații Armatei Roșii din națiunea baltică, într-o curățare întârziată a ceea ce mulți consideră simboluri ale opresiunii trecute.
Colegii membri ai NATO, Letonia, Lituania și Polonia au demolat, de asemenea, monumente care sunt considerate pe scară largă ca o moștenire nedorită a ocupației sovietice a acestor țări.
Rusia are legi care incriminează „reabilitarea nazismului”, care includ pedepsirea „profanării” monumentelor memoriale de război.
De asemenea, pe lista Rusiei se află miniștrii cabinetului din Estonia și Lituania, precum și procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), care anul trecut a pregătit un mandat pentru președintele Vladimir Putin pentru acuzații de crime de război. Moscova l-a acuzat, de asemenea, pe șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kyrylo Budanov, de activități pe care le consideră „teroriste”, inclusiv atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii ruse.
Kremlinul a încercat în mod repetat să lege liderii Ucrainei de nazism, chiar dacă țara are un președinte evreu ales democratic, care și-a pierdut rude în Holocaust, și în ciuda obiectivului multor ucraineni de a consolida democrația țării, de a reduce corupția și de a se apropia de Occident. .
Moscova a numit „de-nazificarea, demilitarizarea și un statut neutru” al Ucrainei drept obiectivele cheie ale a ceea ce insistă să numească o „operație militară specială” împotriva vecinului său sudic. Afirmația de „deznazificare” se referă la afirmațiile false ale Rusiei conform cărora guvernul Ucrainei este puternic influențat de grupuri naționaliste radicale și neonaziste – o acuzație luată în râs de Kiev și aliații săi occidentali.
Holocaustul, al Doilea Război Mondial și nazismul au fost instrumente importante pentru Putin în încercarea sa de a legitima războiul Rusiei în Ucraina. Cel de-al Doilea Război Mondial, în care Uniunea Sovietică a pierdut aproximativ 27 de milioane de oameni, este un pivot al identității naționale a Rusiei, iar oficialii se ridică la orice întrebare asupra rolului URSS.
Unii istorici spun că acest lucru a fost cuplat cu o încercare a Rusiei de a reinventa anumite adevăruri istorice din război. Ei spun că Rusia a încercat să mărească rolul sovietic în înfrângerea naziștilor, minimizând orice colaborare a cetățenilor sovietici la persecuția evreilor, împreună cu acuzațiile de crime comise de soldații Armatei Roșii împotriva civililor din Europa de Est.