Analiza Studiumului și Punctumului

Filosoful Roland Barthes a fost cel care a inventat ideea de Studium și Punctum în opusul său magistral Camera Lucida.

Studiul și punctum-ul sunt legate de ideea de fotografie și reunesc sensul astfel; Studium este sensul lingvistic, cultural, sociologic, filosofic atribuit unei fotografii, iar Punctum este sensul sufletesc foarte personal, o experiență estetică individualizată a fotografiei.

Aș dori să extind ideea de Studium și Punctum prin selectarea anumitor obiecte estetice.

Primul exemplu pe care aș dori să-l iau este Taj Mahal. Taj Mahal este un mausoleu unic construit de împăratul Mughal în memoria iubitei sale soții Mumtaz. Acum, ce este Studiul Taj Mahal-ului? Studiul arată minunea arhitecturii Mughal, moștenirea culturală a civilizației Mughal, nuanța sociologică a unei structuri estetice ancorate într-un sens înnăscut al creativității, filosofia artei redată ca un complex intelectual și emoțional. Care este punctum-ul Taj Mahal-ului? Punctul arată sufletul regelui care și-a pierdut iubita soție și a construit un memoriu în amintirea soției sale. Este o reprezentare a sufletului vieții și al iubirii.

Acum să ne uităm la zâmbetul Monei Lisei de Da VIN ci. La nivel personal al punctum-ului, zâmbetul emană un farmec mistic, o inocență a poeziei pe față. Zâmbetul a rămas ca un halou de fervoare mistică. Zâmbetul Monei Lisei este poetic, mistic și enigmatic și a trăit în timp ca o piesă de artă preferată. Acum, care ar putea fi Studiul de semnificație al Monei Lisei? Studiul descrie etosul culturii Veneției, viața și vremurile unei culturi burghezie. Studiul prezintă, de asemenea, artefactele culturale care sunt expuse în limbajul corpului picturii.

Următorul exemplu, pe care aș dori să-l iau este Cina cea de Taină de Leonardo Da VIN Ci. Cina cea de Taină, înfățișează Studium ca istoria religiilor încorporate în limbajul gâfâitului. Tabloul întruchipează o iconografie creștină cu Hristos ținând cina cea de taină cu cei doisprezece ucenici ai săi și plătind Sfânta Împărtășanie. Care este punctum-ul picturii? Punctul este trezirea estetică a muzei. Tabloul rezonează cu sufletul iubirii. Pictura prozelitizează o experiență sufletească a artei. Pictura înfățișează fundamentele creștine ale iubirii, carității și speranței. Pictura este oglinda artei creștine.

Următorul exemplu pe care aș dori să îl traversez este David-ul lui Michelangelo. David este o piesă de sculptură minunată. Studiul acestuia cuprinde o iconografie religioasă și prezintă etica regelui David. Pictura la nivel personal cuprinde înclinații asupra literaturii gay. Da, David nud este o sărbătoare a literaturii gay. David este trezirea muzei corpului. David este iubirea de trup într-o esteză a experienței sufletești.

Următorul exemplu pe care aș dori să-l iau este Gânditorul lui Rodin. Gânditorul este un exemplu clasic de artă post-modernă. În ea stă un bărbat cu o postură sumbră a mâinilor sprijinite pe coapse. Gânditorul înfățișează ciocnirea intelectului și a ancorajelor sale filozofice în rațiune. Gânditorul ilustrează Filosofia morții lui Dumnezeu. La nivel personal, gânditorul este persoana sufletului cu rațiune în minte și emoții în suflet.

Următorul exemplu pe care aș dori să-l iau este Guernica lui Picasso. La nivel politic, tabloul reprezintă bombardarea orașului basc din Spania. La nivel emoțional, pictura este reprodusă cu neliniște, tristețe și durere. Tabloul evocă furtunile de catharsis. Este muza unui suflet rănit. Tabloul arată ororile războiului și trauma agoniei.

Următorul exemplu pe care aș dori să-l iau este persistența memoriei lui Dali. În el există ceasuri de topire, embrioni înghețați. Care ar putea fi Studium-ul picturii? Ea arată unificarea spațiului și timpului. Este caligrafia metaforelor figurative. La nivel personal pictura ar putea prezenta conflictul oedipian pe care l-a suferit pictorul. Ar putea fi trauma asociată cu copilăria. Pasiunile și golurile suferă un catharsis al sentimentului.

Următorul exemplu pe care aș dori să-l iau este Semănătorul lui Van Gogh. În pictură, un bărbat seamănă semințe într-un câmp galben. Pictura este o reprezentare a alegoriei creștine a pildei seminței. Pilda semințelor afirmă că, sămânța plantată pe pământ bun produce multe fructe bogate. La nivel personal, pictura este replicată cu sensul vieții și concepția ei de a avea credință, speranță și încredere în Dumnezeu.

Următoarea operă de artă pe care aș dori să o parcurg este opera lui Gauguin: Unde venim și unde mergem? Pictura este o alegorie a iconografiei creștine. În centrul tabloului o putem vedea pe Eva mâncând fructul interzis. Există, de asemenea, o imagine a unui Dumnezeu păgân. Pictura este o reflectare a conflictului lui Gauguin cu religia și weltanschauung păgân. Există un conflict personal cu tabuul și permisivitatea.

Următoarea operă de artă pe care aș vrea să o îmbrățișez este Țipătul lui Munch. În Scream, un bărbat este într-o nenorocire și neliniște. Pictura cuprinde trepidarea filozofiei existențiale și neliniștea ei. Autorul este un poet care are o furtună în conștiința sa interioară. La nivel politic și cultural, arată greața societății care și-a pierdut orice speranță religioasă și este mută și are nevoie de o oază de confort. Pictura dezvăluie decadența societății, o cădere a moralei, eticii și sistemelor de valori. Viața este haotică, lipsită de sens și nemiloasă.

Următorul exemplu pe care aș vrea să-l iau este Pisoarul lui Duchamp. Duchamp este renumit pentru că a plasat un pisoar cu susul în jos și l-a proclamat drept un artefact estetic. Pictura dezvăluie un fetiș de pseudo narcisism prins în sintaxa lugubre a unei culturi decadente. Da, obiectele de zi cu zi sunt un narcotic al fantasmagoriei imaginației fecunde.