Vladimir Putin a primit un răspuns călduros în timp ce a lansat o serie de apeluri telefonice către aliații internaționali.
Președintele rus s-a înstrăinat de o mare parte din lume în urma invaziei sale în Ucraina, iar izolarea sa diplomatică l-ar putea lăsa vulnerabil pe măsură ce haosul intern continuă.
A fost liniște inițială de la Beijing, în ciuda apropierii tot mai mari dintre China și Rusia.
Și în declarații publice, alte capitale prietene cu Moscova au susținut că criza este o problemă „internă” pentru Rusia, mai degrabă decât să emită angajamente de sprijin pentru Putin.
Potrivit Administrației Prezidențiale din Kazahstan, liderul kazah Kassym Jomart Tokayev i-a spus politicos lui Putin la telefon că lovitura de stat este o problemă în întregime internă a Rusiei.
Putin a discutat și cu Recep Tayyip Erdogan, președintele turc.
Kremlinul a spus că Erdogan a oferit „sprijin deplin pentru pașii făcuți de conducerea rusă”.
Dar Ankara a spus că dl Erdogan l-a îndemnat pe Putin să acționeze cu „bun simț”, spunându-i că Turcia este pregătită să ajute la „rezolvarea pașnică a evenimentelor din Rusia cât mai curând posibil”.
Ministrul iranian de externe Nasser Kanaani a emis o declarație în care spune că sprijină statul de drept în Rusia și, de asemenea, consideră rebeliunea armată o „chestiune internă a Rusiei”.
Analiştii au sugerat că acest lucru nu a echivalat cu o susţinere strigătoare a lui Putin.
Primul apel al lui Putin către un lider mondial după începerea revoltei a fost adresat aliatului său din Belarus, președintele Alexander Lukașenko.
Consiliul de Securitate din Belarus a susținut mai mult din punct de vedere vocal, spunând că Minsk a rămas un aliat al Rusiei și că disputele interne sunt „un cadou pentru Occidentul colectiv”.
Kremlinul a spus că Putin a vorbit și cu președintele Uzbekistanului, Shavkat Mirziyoyev.
Liderii occidentali au rămas fericiți în a comenta, dornici să nu-i ofere lui Putin nicio scuză pentru a pretinde că susțin rebeliunea.
Oficialii americani și europeni au fost îngrijorați că ar putea duce la o reacție a lui Putin împotriva NATO. Purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, a spus doar că alianța „monitorizează situația”.
Uniunea Europeană a mai spus că „monitorizează îndeaproape situația din Rusia pe măsură ce se desfășoară”.
Berlinul a s
pus că „urmărește îndeaproape evenimentele din Rusia”, iar Parisul a spus: „Rămânem concentrați pe sprijinirea Ucrainei”.
Totuși, ministrul ceh de externe Jan Lipavsky a spus: „Văd că se apropie vacanța mea de vară în Crimeea”, referindu-se la teritoriul anexat de Rusia de la Ucraina în 2014.
Grupul Wagner a luptat în Libia, Siria, Republica Centrafricană și Mali, printre alte țări, și continuă să aibă active în întreaga lume.
Despărțirea sa de Kremlin ar putea duce la destabilizare în țări precum Mali și Republica Centrafricană, unde Wagner a jucat un rol din ce în ce mai central în conflictele interne. Ambele țări au căutat sprijin militar din partea Rusiei, ceea ce a condus la prezența lui Wagner.
Analistul politic malian Bassirou Doumbia a spus: „Prezența lui Wagner în Mali este sponsorizată de Kremlin și, dacă Wagner este în dezacord cu Kremlinul, în mod natural Mali va suferi consecințele pe frontul securității”.
În Republica Centrafricană, sute de agenți ruși, inclusiv de la Wagner, au ajutat guvernul să lupte împotriva rebelilor din 2018.
Oficialii americani cred că Wagner a construit legături strânse cu mai multe guverne africane în ultimul deceniu, activând în cel puțin opt națiuni africane.
Lărgiți-vă orizonturile cu jurnalismul britanic premiat. Încercați The Telegraph gratuit timp de o lună, apoi bucurați-vă de un an pentru doar 9 USD cu oferta noastră exclusivă în SUA.