De foarte mult timp poporul igbo a fost privit ca o națiune fără regi. Această minciună s-a răspândit ca un foc larg gata să-i mistuie pe cei ignoranți. Este adevărat că „Ndi Igbo” ca entitate tribală din Nigeria nu are nevoie de prezentare la nivel național și internațional. Igbo sunt un grup unic, caracterizat prin obiceiuri și tradiții unice. Pentru observatorul obișnuit, unele dintre aceste „căi ale lui Ndi Igbo” (obiceiuri și tradiții) pot fi mai mult paradoxale.
Cu toate acestea, la o examinare atentă, aceste „căi ale lui Ndi Igbo” au o interpretare logică și majoritatea contradicțiilor se vor dovedi a fi doar aparente. Vom radiografie unele dintre acestea și sperăm că cititorul va aprecia mai bine „căile lui Ndi Igbo. Un obicei izbitor de igbo se manifestă în fraza comună: „Igbo Ama/Enwe-Eze”. Aceasta se interpretează ca
„Igbo nu recunosc (au) regi”. Istoria ne spune că inițial nu există regi și regate în Țara Igbo. Igbo erau democrați prin fire.
Au avut lideri/războinici comunitari. Acești lideri sau războinici erau responsabili pentru a se asigura că deciziile comunitare erau luate și puse în aplicare. De asemenea, ei au condus comunitatea la războaie la acea vreme. Spre deosebire de ceea ce s-a obținut în celelalte grupuri tribale – Hausa și Yoruba, conducerea Comunității Igbo apare ca urmare a calităților și atributelor sale remarcabile recunoscute în persoană de către Comunitate. Nu există succesiune automată ca atare. Nu existau familii conducătoare. Când Whiteman a venit în Igboland, a descoperit că structura comunității era diferită de ceea ce se putea obține în partea de nord a Nigeriei. Nu exista un emir-echivalent pe care să-l poată folosi pentru a pătrunde în oameni. Așa că îi identifică rapid pe liderii comunității pe care îi face acum șef, astfel încât să fie legătura dintre el și popor.
Cel mai adesea, liderul/războinicul comunității nu este de acord cu viziunile și programele Whiteman pentru oameni. Prin urmare, Whiteman merge pe orice nativ pe care îl poate convinge, îl face șef și face afaceri cu el. Pe scurt, descoperim în multe comunități acum că „Șeful Suprem” recunoscut de guvern nu este neapărat descendentul liderului/războinicului comunității când a venit Whiteman.
Pe lângă liderul/războinicul comunității, igbo-ul a recunoscut poziția „bătrânului” în comunitate. Bătrânul provine din „Familia Cap” a comunității. El deține „Ofo” comunității simbolul autorității, dar nu echitabil față de regalitate și, prin urmare, nu are regat. „Ofor-holder” într-o comunitate Igbo este cel mai apropiat pe care îl putem obține în „Kingship” de astăzi, identificabil popular în diferite comunități prin titluri precum „Igwe”, „Obi”, „Eze”, etc.
Pe scurt, anumite comunități tradiționale igbo nu au sau nu recunosc un „rege” în sensul că „rudenia” se transmite din generație în generație. Comunitatea Igbo are, în general, un „Vârstnic” din comunitate „Șeful familiei” și un astfel de bătrân este custodele familiei/comunității „Ofor”. Acest „Ofor” rămâne în „Familia Cap”, iar titularul Elder/Ofor este transmis în linia familiei Cap. Comunitatea Igbo are un lider care poate să fi dobândit un titlu de șef care poate sau nu să aibă recunoaștere guvernamentală. Conducerea comunității igbo este, în general, una democratică, care în unele zone este câștigată prin alegeri dintre membrii comunității, bazate pe reguli și reglementări stabilite și pe calitățile bine articulate ale indivizilor concurenți.
În consecință, din moment ce „Regii” stăpânesc în familie, ei se nasc și nu sunt făcuți. În măsura în care conducerea adecvată în rândul Ndi Igbo apare de fapt prin acțiunea comunității, este, prin urmare, evident că Ndi Igbo nu are și nu trebuie să aibă un rege uman. Igbo au doar lideri care sunt foarte respectați și recunoscuți în întreaga lume. Dumnezeu rămâne singurul Rege care stăpânește pământul; prin urmare, a spune că igbo nu au rege înseamnă a-l insulta pe Dumnezeu!