Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a salutat călătoria de săptămâna trecută a liderilor africani în Ucraina și Rusia drept „istorică”, descriind-o ca fiind „prima dată când liderii africani s-au angajat într-o misiune de pace dincolo de” continent.
Cu toate acestea, fără a fi de acord cu niciuna dintre părțile în conflict cu negocierile de pace, a avut vreo diferență sau a fost doar o încercare a domnului Ramaphosa de a-și asigura atenția pe scena globală, pe fondul problemelor tot mai mari din Africa de Sud?
Un contingent african care include lideri și reprezentanți din șapte țări s-a întâlnit cu președintele Ucrainei Volodymyr Zelensky și cu președintele Rusiei Vladimir Putin la sfârșitul săptămânii trecute și în weekend.
Au existat speranțe că călătoria, care a fost anunțată luna trecută și condusă de domnul Ramaphosa, va contribui la încheierea războiului, care a afectat grav nivelul de trai în Africa.
Delegația din Africa de Sud, Egipt, Senegal, Congo-Brazzaville, Comore, Zambia și Uganda a prezentat o propunere în 10 puncte, inclusiv o recunoaștere a suveranității Rusiei și Ucrainei și continuarea exporturilor de cereale nestingherite.
Ei au cerut, de asemenea, o detensionare a luptei și ca negocierile să înceapă de urgență, pentru eliberarea prizonierilor de război și pentru un sprijin umanitar mai mare, printre alte cereri.
Atât Rusia, cât și Ucraina au convenit să continue angajamentul, a spus Africa de Sud, dar sâmbătă, președintele rus Vladimir Putin a părut să respingă o mare parte din plan. Ucraina a apărut și ea călduță.
Conflictul a dus la o penurie de cereale și îngrășăminte în multe țări africane, care importă mărfuri din Ucraina și, respectiv, Rusia. Acest lucru a dus la o creștere a prețurilor alimentelor în întreaga lume, în special în Africa.
Banca de Dezvoltare a Africii spune că războiul este direct responsabil pentru deficitul de aproximativ 30 de milioane de tone de cereale pe continent.
Președintele Putin a amenințat că nu va reînnoi un acord pentru a lăsa navele ucrainene de cereale care se îndreaptă spre Africa să treacă prin porturile controlate de ruși de la Marea Neagră.
Nu este prima dată când domnul Putin amenință că va face acest lucru, dar dacă va trece peste acest timp, ar putea exacerba penuria de alimente pe continent – pe care liderii africani sunt dornici să îl evite cu orice preț. Deși se crede puțin probabil că dl Putin își va îndeplini amenințarea, deoarece are nevoie de țări africane de partea lui pentru a evita izolarea diplomatică.
Pe lângă creșterea conștientizării internaționale cu privire la impactul economic pe care l-a avut războiul pe continent, liderii africani s-au confruntat cu alte apeluri de condamnare a invaziei.
Liderul Ucrainei a susținut că condamnarea Moscovei este necesară pentru a transmite un mesaj clar poporului rus că izolarea sa pe scena internațională este rezultatul invaziei Ucrainei de către președintele lor.
Atât Uganda, cât și Africa de Sud, care au făcut parte din delegația africană, sunt considerate aliniate cu poziția Rusiei. Luna trecută, ambasadorul SUA a acuzat Africa de Sud că a încălcat neutralitatea și că a furnizat arme Rusiei, încălcându-i statutul de nealiniat. Africa de Sud a negat acest lucru.
De asemenea, nu este clar dacă Africa de Sud l-ar preda pe domnul Putin Curții Penale Internaționale, în cazul în care acesta va vizita Africa de Sud în timpul viitorului summit Brics din august.
Scopul cheie al căl
ătoriei a fost de a contribui la consolidarea argumentului pentru o soluție diplomatică negociată la războiul din Ucraina și, în acest sens, nu a fost un succes.
Atât Ucraina, cât și Rusia au reiterat înainte și după misiunea de pace africană că nu vor veni la masa de negocieri fără anumite precondiții de bază.
Pentru Ucraina, dorește ca granițele sale așa cum erau în 1991 să fie restabilite. Aceasta ar însemna retragerea Rusiei din toate teritoriile pe care le-a confiscat din Ucraina în ultimul deceniu, inclusiv din Peninsula Crimeea. Acesta este un lucru căruia Kremlinul se opune profund, argumentând în schimb că, pentru ca negocierile să aibă loc, Kievul ar trebui să accepte „noua realitate teritorială” a țării sale.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că discuțiile cu delegația africană vor continua.
În ciuda faptului că nu a reușit să unească cele două părți ale conflictului, dl Ramaphosa susține că delegația sa a deschis ușa pentru discuții viitoare.
Având în vedere problemele sale de acasă, inclusiv infrastructura defectuoasă, întreruperile regulate de curent și nemulțumirea tot mai mare față de guvernul său, dl Ramphosa ar fi căutat să câștige pe scena internațională.
Din păcate pentru el, această misiune de pace nu a oferit această victorie.