Barbara Boxer a fost cândva printre cei mai liberali membri ai Senatului SUA, o favorită a progresiştilor, care o preferau cu mult faţă de celălalt senator democrat al Californiei, Dianne Feinstein, mai solidă şi centristă.
Așa că este demn de remarcat să auzim sfaturile lui Boxer pentru cei care își doresc cu cea mai mare ardoare ca Feinstein, care se confruntă cu boli bine cronicizate, să i se alăture imediat la pensionarea post-Senat.
„Cred că extrema stângă a partidului meu, care se agită pentru asta, ar trebui să simtă mirosul trandafirilor”, a spus Boxer.
Ca și în, devine real.
Ea nu vede nicio garanție că republicanii ar permite unui alt democrat să-l înlocuiască pe Feinstein, în vârstă de 89 de ani, în Comitetul Judiciar al Senatului. De fapt, Boxer este convins că nu ar fi făcut-o.
„Și-au arătat deja mâna”, a spus ea, refuzând să lase un înlocuitor temporar să se umple în timp ce Feinstein se recuperează de zona zoster și de efectele sale secundare severe. „Cred că vorbește multe despre lipsa lor de umanitate”.
Fără un vot democrat de departajare în comitet, republicanii ar putea îngheța candidații judiciari ai președintelui Biden pentru restul mandatului său – chiar ceea ce criticii lui Feinstein probabil vor să-l evite.
Așa că cel mai bine ar fi, a sugerat Boxer, ca Feinstein să rămână până la data preconizată de pensionare, din ianuarie 2025, să rămână la îndemână pentru voturi critice atunci când democrații – care controlează Senatul cu o majoritate de 51-49 – au nevoie de ea.
Nu este ideal. Dar atunci nimic despre situația lui Feinstein nu este.
În noiembrie 1992, Boxer și Feinstein au făcut istorie câștigând simultan cele două locuri în Senatul Statelor Unite ale Californiei. Au fost porecți „Thelma și Louise”, după haiducii cinematografici care ieșeau pe drum; a fost oarecum sexist, adevărat, dar reflecta și caracterul ușor transgresiv al candidaturilor alături de femei.
Vorbind săptămâna aceasta, prin Zoom, din casa ei din afara Palm Springs, Boxer a produs mai multe suveniruri din acea campanie, inclusiv un desen animat cu cei doi ca omologi din film, trăgând cu bucurie pe autostradă într-un decapotabil decapotabil.
Feinstein “m-a prins de mână și nu m-a lăsat niciodată. Nu aș fi câștigat fără ea”, a spus Boxer despre acea prima campanie la Senat cu colegul ei neoficial, care a purtat o cursă puternică pentru guvernator în 1990, după ce a servit aproape un deceniu ca guvernator. Primarul San Francisco. „Era atât de populară. Și eu am fost ca „Barbara cine?”
Ea a râs.
Boxer a optat să nu caute un al patrulea mandat, părăsind Senatul în ianuarie 2017, la vârsta de 76 de ani. Ea și-a amintit că Feinstein era oarecum enervat: „Ea a spus: „De ce ai face asta? Ești în vârful jocului tău”.
Cu două veri în urmă, Boxer i-a sugerat subtil lui Feinstein că poate că era timpul să treacă și ea de la Senat. Mai existase o serie de rapoarte despre scăderea capacităților fizice și mentale ale lui Feinstein.
„Numai tu poți decide acest lucru”, a spus Boxer într-un interviu atunci, ca și cum s-ar fi adresat fostului ei coleg. „Dar din perspectiva mea, vreau să știi că am avut ani foarte productivi departe de Senat, făcând lucruri bune. Așa că pune asta în ecuație.”
Boxer a spus că s-a răzgândit cu privire la plecarea lui Feinstein, după ce republicanii din Senat au blocat permisiunea unui substitut să o înlocuiască în Comitetul Judiciar. „Au forțat-o să se întoarcă”, a spus Boxer, chiar dacă „pretind că îl iubesc și îl respectă” pe democratul din California.
Dacă un republican ar fi fost în incapacitate de muncă, a sugerat Boxer, Feinstein – întotdeauna un ținător de ordine – „ar fi condus lupta pentru ca ei să se recupereze” fără a pierde un loc în comitet. — Știu asta, spuse ea.
Într-o rubrică recentă, corespondentul veteran al Congresului Washington Post, Paul Kane, a contrastat „rușinerea publică” cu care se confruntă Feinstein cu adularea din jurul mai multor senatori bărbați care suferea
u de infirmități fizice în timp ce se agățau de locurile lor în Senat.
Boxer a servit alături de mai mulți dintre ei. Dar, spre deosebire de cei care văd un standard dublu în tratamentul lui Feinstein, Boxer nu crede că sexismul este la lucru. „Cred că este o funcție a două lucruri”, a spus ea, arătând spre echilibrul îngust al puterii din cadrul Comitetului Judiciar și „colegii republicani ai lui Feinstein care nu o ajută”.
Și mai este ceva, a remarcat Boxer: proliferarea rețelelor sociale și a tehnologiei care pune o cameră și un magnetofon în aproape buzunarul fiecărui cetățean. Deficiența și eșecurile lui Feinstein pot fi catalogate cu atenție și diseminate pe scară largă, și adesea sunt, în moduri în care legislatorii în vârstă au fost cruțați anterior.
Dar poate cea mai mare diferență, a sugerat Boxer, este o schimbare a climatului politic, care, în doar câțiva ani de când a părăsit Senatul, a devenit mai aspru adversar și mai brutal. „Este greu”, a spus ea despre circumstanța nefericită a lui Feinstein. “E greu.”
Cei doi nu sunt deosebit de apropiați, dar au păstrat legătura de când Boxer a plecat de la Washington, vorbind ocazional și schimbând e-mailuri de informare.
„Aceasta este politică”, a continuat Boxer, „fără îndoială. Nimeni nu ar putea fi mai atent la asta”. De fapt, Boxer nu a fost niciodată una, în cei 24 de ani petrecuți la Washington, care să se abată de la o ceartă partizană.
„Dar bunătate…” și vocea ei s-a stins pentru scurt timp. — Bunătate. Republicanii ar fi putut să o scutească de toată această agravare.
În schimb, asistăm la un ultim capitol trist din cariera altfel stelară a lui Feinstein.
Această poveste a apărut inițial în Los Angeles Times.