Scrierea rapoartelor de poliție: zece întrebări și răspunsuri

Scrierea unui raport de poliție eficient este o abilitate de specialitate. Fie că ești un nou recrut sau un ofițer cu experiență care dorește să-ți perfecționeze abilitățile, vei găsi sfaturi utile și informații utile aici.

1. Dacă sunt ofițer de poliție autorizat, de ce nu pot include opinia mea profesională în rapoartele mele?

Fiți siguri că nimeni nu vă pune la îndoială judecata sau pregătirea! Problema este că opiniile nu pot fi verificate în instanță. O declarație conform căreia o victimă a fost speriată, un suspect a fost beligerant sau un martor nu a cooperat poate să nu se ridice în fața instanței. Descrierile („Mâinile lui Farrell tremurau”, „Patel și-a pus mâinile în pumni și i-a ridicat la fața mea”, „Linton a răspuns la întrebările mele cu tăcere și buzele strâns închise”) sunt mult mai convingătoare decât generalizările.

2. De ce este importantă concizia într-un raport de poliție?

Repetarea inutilă încetinește procesul de scriere a raportului. Problema apare din nou dacă trebuie să vă revizuiți raportul pentru o apariție în instanță mai târziu.

De exemplu, nu trebuie să scrieți: „L-am întrebat pe Mason dacă știe culoarea mașinii. Ea a răspuns că mașina are culoarea albastră”. Este mai eficient să scrii simplu: „Mason mi-a spus că mașina era albastră”. În mod similar, „septembrie” este mai concis decât „luna septembrie” și adesea nu aveți nevoie de cuvinte precum respectiv, individualși în prezent.

3. Ar trebui să evit jargonul poliției în rapoartele mele?

Da, de cele mai multe ori. Nu este greșit să scrieți expresii precum BOLO pentru „fii la pază” și APB pentru „buletinul cu toate punctele” dacă supervizorul tău acceptă utilizarea lor. Dar problemele pot apărea atunci când persoane din afară (oficiali guvernamentali, avocați, reporteri mass-media, membri ai familiei) vă citesc rapoartele și întâmpină dificultăți în înțelegerea jargonului. Iar expresiile de poliție uzate de timp te pot face să pari depășit și neprofesionist. Când ai auzit ultima dată „am constatat” într-o conversație normală – și ce înseamnă cu adevărat? „Am auzit” sau „am văzut” este mai ușor de scris și de înțeles și sună mai profesionist. În mod similar, „a sfătui” nu înseamnă a spune: înseamnă a da sfaturi.

4. Ce înseamnă „claritate” într-un raport de poliție?

Claritatea înseamnă să spui clar ceea ce ai văzut, auzit, mirosit sau simțit cu simțul tactil. Detaliile specifice („I-am văzut mâna dreaptă mișcându-se încet spre buzunarul din spate”) sunt mult mai probabil să se ridice în instanță decât generalizările („El acționa suspicios și știam că sunt în pericol”).

5. Vocea pasivă și scrierea la persoana a treia asigură faptul că un raport este obiectiv?

Nu. Și poți verifica asta singur. Amintește-ți o perioadă în care cineva pe care îl cunoști (sau poate tu) a spus o minciună. Acum transformă acea minciună într-o propoziție cu voce pasivă și folosește persoana a treia („O bucată de tort de ciocolată nu a fost mâncată de acest băiat de șase ani”). Se schimbă afirmația de la fals la adevărat? Desigur că nu. Onestitatea și corectitudinea sunt trăsături de caracter pe care noi toți trebuie să le dezvoltăm prin antrenament și efort. Trucurile de pedeapsă nu vor transforma un ofițer necinstit într-un profesionist.

6. Trebuie să studiez gramatica?

Nu. Gramatica (terminologia și structura unei limbi) nu este aceeași cu utilizarea (convențiile a ceea ce majoritatea oamenilor consideră o structură bună a propoziției și alegeri eficiente de cuvinte). Etichetarea părților de vorbire și sarcini similare legate de gramatică nu sunt de mare ajutor pentru scriitorii care lucrează. O modalitate bună de a vă îmbunătăți utilizarea este să stabiliți relații cu oameni care vorbesc și scriu bine. Cereți-le feedback, sugestii și corecții. Dacă este posibil, cereți pe cineva pe care îl respectați să citească tot ce scrieți înainte de a-l trimite. Vei învăța multe foarte repede.

7. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac ofițerii în rapoartele lor?

  • descriind o investigație („Am verificat ușile din față și din spate pentru semne de intrare forțată”) fără a preciza ceea ce a fost găsit („Nu am găsit zgârieturi, lemn așchiat sau sticlă spartă pe ușile din față sau din spate”)
  • sfârșitul propozițiilor cu virgule în loc de puncte
  • exprimarea de opinii, presupuneri sau bănuieli în loc să rămâi la fapte observabile
  • scriind propoziții lungi și încurcate în loc de cele scurte și directe
  • săriți înainte și înapoi între evenimente și oameni în loc să organizați cu atenție informațiile relevante
  • greșeli de ortografie și de alegere a cuvintelor (cum ar fi scrierea Acolo în loc de ei sunt, ta în loc de tu esti, bine în loc de în regulă)

8. Cum pot să mă asigur că scriu propoziții eficiente și profesionale?

Începeți fiecare propoziție cu o persoană, loc sau lucru și terminați-o cu un punct. Propozițiile simple sunt cele mai ușor de punctat – un avantaj pentru ofițerii ocupați. Amintiți-vă că „este” este un lucru și semnifică o nouă propoziție cu punct și majusculă: „Am examinat bâta de baseball pe raftul din dulapul din hol. Era acoperită de praf”.

9. Ar trebui să folosesc numele reale ale martorilor, victimelor și suspecților în rapoartele mele?

Da. Amintiți-vă că trucurile („victima 1”, „suspectul menționat mai sus”) nu asigură onestitatea și acuratețea. Folosirea numelor reale ajută, de asemenea, la evitarea confuziei, astfel încât mai târziu, dacă trebuie să vă pregătiți pentru o ședință de judecată, veți găsi mult mai ușor să revizuiți faptele din caz.

10. Cum pot evita greșelile de ortografie din rapoartele mele?

Dacă scrieți pe computer, folosiți întotdeauna verificatorul ortografic înainte de a trimite raportul, indiferent cât de apăsat de timp sunteți. Dacă nu aveți un verificator ortografic, păstrați un dicționar broșat la îndemână. Un proiect bun pe termen lung este să cumpărați un caiet de buzunar, să etichetați o pagină pentru fiecare literă din alfabet și să înregistrați cuvintele care vă dau probleme. Studiază caietul ori de câte ori ai un moment liber.

Și iată-l. Cu practică și răbdare, orice ofițer poate învăța să scrie rapoarte precise, eficiente și profesionale. Informațiile din acest articol vă pot ajuta să identificați zonele pe care trebuie să lucrați. Hotărâți să începeți astăzi!

Leave a Comment