Analiza cost-volum-profit este o metodă utilizată pentru analizarea modului în care diverse decizii operaționale și decizii de marketing vor afecta profitul. Acest instrument de planificare analizează efectele modificărilor de volum, mix de vânzări, preț de vânzare, cheltuieli variabile, cheltuieli fixe și profit. Analiza CVP este adesea denumită analiza pragului de rentabilitate. Este un model simplu care presupune că volumul vânzărilor este principalul factor de cost. Analiza CVP poate fi folosită pentru a găsi profitul dorit în venituri și planificare.
Planificarea veniturilor este utilizată pentru a determina nivelul de venit necesar pentru a atinge nivelul dorit de profit. Dacă o companie dorește să cunoască volumul de vânzări necesar pentru a obține un profit de 65.000 USD pe an, poate folosi analiza CVP. Formula folosită pentru a obține răspunsul este, unități vândute = costuri fixe + profit/ preț unitar de vânzare – cost variabil unitar. Acest lucru va oferi companiei numărul de unități pe care trebuie să le vândă pentru a obține profitul dorit.
În deciziile de planificare a costurilor, managerii vor presupune că cantitatea vânzărilor și profitul dorit sunt acum cunoscute. Acestea sunt informațiile pe care le-am găsit prin planificarea veniturilor. Compania dorește acum să găsească valoarea costului variabil necesar sau a costului fix pentru a obține profitul dorit la cantitatea de vânzări presupusă. Companiile vor folosi analiza CVP atunci când au costuri variabile și fixe diferite pe care le pot suporta. Un exemplu este dacă intenționează să achiziționeze echipamente noi care ar fi utilizate în producția de bunuri. Acest nou echipament poate reduce costurile variabile ale companiilor, dar le poate crește costurile fixe. Analiza CVP ar fi folosită pentru a afla cât de mult ar trebui să scadă costurile variabile pentru a-și menține nivelul actual de profit. Dacă costurile variabile ar fi prea mari, compania nu ar putea achiziționa echipamentul dacă și-ar reduce profitul.
Un exemplu real ar fi analiza prestațiilor de pensie de asigurări sociale. Folosind datele de la US Social Security Administration (www.ssa.gov), o persoană care se gândește la pensie poate dezvolta un model de prag de rentabilitate pentru a determina când să solicite beneficii. Întrebarea este, dacă întârzie cererea pentru beneficii până după vârsta de 62 de ani (cel mai devreme poate solicita beneficii), cât timp va dura pentru ca totalul acestor plăți mai mari (datorită aplicării ulterioare) să se adună la totalul care ar au fost primite prin aplicarea mai devreme? Un site convenabil oferă răspunsul (www.social-security-table.com). De exemplu, o persoană care decide dacă se pensionează la vârsta de 65 sau 70 de ani poate folosi analiza. Analiza arată că pensionarii care supraviețuiesc după vârsta de prag de rentabilitate de 82 de ani ar primi beneficii mai mari pe viață (neajustate pentru valoarea în timp a banilor) (Blocher, 227).
Compania ar folosi, de asemenea, analiza CVP dacă ar avea mașini alternative disponibile pentru achiziție. O singură mașină poate avea un cost de achiziție mare, dar poate costa mai puțin de funcționare. O mașină alternativă poate avea un cost de achiziție scăzut, dar costuri de operare relativ mai mari. De exemplu, dacă un atelier de caroserie trebuie să cumpere un ascensor, operarea unui ascensor poate costa mai mult decât o a doua alternativă. Compania ar cântări aceste opțiuni prin găsirea cantității de vânzări. Cantitatea de vânzare i-ar ajuta să decidă ce mașină să aleagă. Dacă produc o cantitate mare de mărfuri, ar putea fi mai ieftin să mergeți cu mașina care are costuri de operare mai mici din cauza utilizării atât de des a mașinii.
Un al treilea exemplu în planificarea costurilor ar fi schimbarea salariilor și a comisionului. Dacă o companie dorește să reducă comisionul pentru a-și crește salariul lucrătorilor. Ei ar folosi analiza CVP pentru a-și da seama cu cât trebuie să reducă rata comisionului pentru a menține profiturile la fel și creșterea salariului pe care o cer agenții de vânzări. Firmele dintr-o varietate de industrii au considerat că modelul CVP este util atât în deciziile de planificare strategică, cât și pe termen lung. Mai mult, un studiu asupra practicilor de contabilitate de gestiune indică faptul că analiza CVP este una dintre tehnicile cele mai utilizate pe scară largă (Garg et al., 2003). Trebuie luate în considerare o serie de limitări în utilizarea analizei pragului de rentabilitate. De exemplu, presupunem că costurile totale și costurile variabile unitare nu se modifică.