Războiul civil american (12 aprilie 1861 – 9 mai 1865, a fost purtat între uniunea federală („Unirea” sau „Nordul”) și statele din sud care au votat pentru separarea și formarea Statelor Confederate ale Americii („Confederația”). ” sau “Sudul”).
Interesele economice, culturale și politice, precum și sclavia, în special extinderea ei pe pământuri nou dobândite după războiul mexicano-american, au provocat fricțiuni între statele nordice și sudice timp de câțiva ani.
John Brown
În ajunul Războiului Civil din 1860, patru milioane din cele 32 de milioane de americani (aproape 13%) erau sclavi de culoare care trăiau mai ales în sud.
În seara zilei de 16 octombrie 1859, înainte de războiul civil american, liderul aboliționist, John Brown (9 mai 1800 – 2 decembrie 1859), a condus o revoltă eșuată împotriva sclaviei la Harpers Ferry în ceea ce este astăzi, Virginia de Vest.
Brown a fost capturat și condamnat pentru trădare de statul Virginia și spânzurat.
Revolta a alimentat temerile din sud de rebeliuni ale sclavilor și a crescut tensiunea dintre statele nordice și cele sudice.
Abraham Lincoln
Secesiunea a început după ce Abraham Lincoln (Onest Abe și Marele Emancipator – 12 februarie 1809 – 15 aprilie 1865) a devenit cel de-al 16-lea președinte al Statelor Unite) la 6 noiembrie 1860, deoarece platforma sa politică se baza pe:
*Extindere anti-sclavie
*Refuzul său de a accepta secesiunea de Sud de Uniune
Abraham Lincoln s-a născut în sărăcie lângă Hodgenville, Kentucky și a crescut la granița din jurul Indianei.
A fost autoeducat și a devenit avocat, lider al Partidului Whig, legiuitor al statului Illinois, congresman al SUA și lider al noului Partid Republican în 1854.
A devenit președinte al Statelor Unite în 1860, ceea ce a făcut ca unsprezece state din sud să părăsească Uniunea din cele 34 de state americane în februarie 1861 pentru a forma Confederația.
Carolina de Sud a fost primul stat care s-a separat de Uniune pe 20 decembrie 1860, urmat de Mississippi, Florida, Alabama, Georgia, Louisiana, Texas, Virginia (partea de vest a Virginiei a rămas loială Uniunii și a început procesul de separare) , Arkansas, Tennessee și Carolina de Nord.
Jefferson Davis
Jefferson Davis a absolvit Academia Militară West Point în 1828 și a devenit proprietarul unei plantații din sud, politician democrat și erou al războiului mexican.
El a reprezentat Mississippi în Camera Reprezentanților și Senatul SUA și a servit ca secretar de război al SUA între 1853-57.
Davis a devenit primul și singurul președinte al Statelor Confederate ale Americii (1861-65), dar nu a fost niciodată recunoscut ca o națiune suverană.
A fost capturat de soldații Uniunii lângă Irwinville, Georgia, pe 10 mai 1865, închis la Fort Monroe, Virginia și eliberat în mai 1867.
A murit la New Orleans, Louisiana, la 6 decembrie 1889.
State cheie de frontieră
Statele cheie de frontieră care nu au părăsit Uniune au fost Delaware, Kentucky, Maryland, Missouri și Virginia de Vest (separate de Virginia în timpul războiului).
Aceste state de frontieră au fost vitale pentru succes, deoarece:
*Avea resurse minerale semnificative
*Au fost zone majore care produc atât animale, cât și cereale
*Conținute linii de transport și comunicații
Războiul a provocat loialități divizate în statele de frontieră și au fost scene de război de gherilă brutal, în care vecinul lupta împotriva vecinului.
Armatele de voluntari și de conscripție au fost ridicate și luptele au început în aprilie 1861 la bătălia de la Fort Sumter din Carolina de Sud, care a dus la o victorie a Confederației.
Bătălii
Războiul civil american a avut peste 10.500 de angajamente militare majore și minore între 1861 și 1865.
Comisia Consultativă pentru Siturile Războiului Civil a recunoscut 384 de conflicte drept „bătălii principale” care au fost purtate în trei teatre.
*Teatrul de Est
*Teatrul de Vest
*Teatrul Trans-Mississippi
Aceste 384 de „bătălii principale” au avut loc în 26 de state americane cu Virginia (123), Tennessee (38), Missouri (29) și Georgia (28).
Bătăliile semnificative din timpul Războiului Civil au fost Prima Bătălie de la Bull Run, Bătălia de la Shiloh, Bătălia de la Antietam, Bătălia de la Gettysburg și Campania Vicksburg.
Prima bătălie de la Bull Run (cunoscută și sub numele de Bătălia de la Manassas) a fost o bătălie terestră majoră a Războiului Civil American, care a fost purtată serios pe 21 iulie 1861, unde armatele Uniunii și cele Confederate s-au ciocnit lângă Manassas Junction, Virginia.
Bătălia de la Gettysburg, purtată în apropiere de Gettysburg, Pennsylvania, în 1863 a fost cea mai mare bătălie din Războiul Civil și a fost câștigată de Uniune și a pus capăt planului îndrăzneț al generalului confederat Robert E. Lee de a invada Nordul.
generalul Robert E. Lee
Generalul Robert E. Lee este salutat drept unul dintre cei mai mari generali ai Războiului Civil.
A absolvit Academia Militară West Point și a fost renumit pentru forța sa morală și ale cărei tactici militare au fost studiate și folosite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
El a comandat Armata Virginiei de Nord și, în cele din urmă, a comandat toate armatele Confederate.
În calitate de comandant al Armatei Virginiei de Nord, a purtat multe bătălii împotriva armatelor care erau mult mai mari și a reușit să câștige multe dintre ele.
El a obținut victorii uriașe până la Gettysburg în 1863, în timp ce lupta împotriva trupelor mai mari și mai bine aprovizionate.
După moartea sa în 1870, Lee a devenit o icoană culturală a statelor din sud.
Stonewall Jackson
Thomas Jonathan „Stonewall” Jackson (21 ianuarie 1824 – 10 mai 1863) a servit ca general confederat (1861-1863) sub conducerea lui Robert E. Lee în timpul războiului civil american.
El este unul dintre cei mai cunoscuți comandanți confederați care a jucat un rol major în aproape toate angajamentele militare din Teatrul de Est al războiului până la moartea sa.
După atacul asupra Fort Sumter (12 – 13 aprilie 1861) și-a mutat rapid cele trei divizii pentru a întări armata generalului Lee din Virginia de Nord în apărarea Richmondului și a comandat o brigadă la Bătălia de la Bull Run din iulie 1861 la Manassas.
Barnard Elliott Bee Jr, un ofițer de carieră în armată și un general al Armatei Statelor Confederate, l-a comparat cu un „zid de piatră”, de unde și porecla lui de durată.
Jackson și-a pierdut un braț și a murit după ce a fost împușcat accidental de trupele confederate în bătălia de la Chancellorsville și a murit pe 10 mai 1863.
Raiders lui Quantrill
Raiders Quantrill, conduși de William Quantrill, a fost un lider de gherilă confederat proeminent în timpul Războiului Civil, care a fost de partea Confederației.
Gherilele sale pro-confederate (cunoscute și ca „bushwhackers”) au atacat unioniștii de-a lungul graniței Missouri-Kansas și au participat la Bătăliile de la Wilson’s Creek și Lexington, Missouri.
Cel mai faimos atac al lui Quantrill a fost un raid în orașul Union Lawrence, Kansas, în august 1863, unde atacatorii au jefuit și au ars clădiri, au jefuit băncile și magazinele și au ucis peste 150 de oameni, toți bărbați și băieți.
Raiders lui Quantrill i-au inclus pe cei doi frați din Missouri, Frank și fratele său, Jesse James.
După ce au servit în forțele de gherilă confederate în timpul Războiului Civil, ei au trecut într-o viață de crime, jefuind bănci, trenuri, diligențe, maga
zine și persoane, care au reprezentat epoca Vestului Sălbatic din secolul al XIX-lea.
Un fapt interesant despre Jesse Jame a fost că, la vârsta de optsprezece ani, a fost unul dintre cei mai buni călăreți Pony Express, care și-a parcurs călătoria dus-întors de 120 de mile în doar douăsprezece ore, inclusiv toate opririle.
generalul Ulysses S. Grant
Generalul Ulysses S. Grant (n. Hiram Ulysses Grant 27 aprilie 1822 – 23 iulie 1885) a fost un comandant militar și politician american care a servit ca al 18-lea președinte al Statelor Unite între 1869 și 1877.
Crescut în Ohio, Grant a absolvit West Point în 1843 și a servit cu distincție în războiul mexicano-american.
În calitate de general comandant, a devenit un erou american când a condus armatele Uniunii la victoria asupra Confederației în războiul civil american în 1865.
Grant a fost nominalizat în unanimitate de Partidul Republican și a fost ales al 18-lea președinte al Statelor Unite (1869-1877).
William Tecumseh Sherman
William Tecumseh Sherman (8 februarie 1820 – 14 februarie 1891) a fost un general al Uniunii în timpul Războiului Civil și a jucat un rol crucial în victoria asupra Statelor Confederate.
Tatăl său i-a dat numele său neobișnuit de șef Shawnee Tecumseh, care a condus o mare confederație de triburi indiene din Ohio care au luptat cu britanicii în timpul războiului din 1812 împotriva Statelor Unite.
Sherman a fost un strateg militar strălucit, dar a fost criticat pentru politicile sale dure, de pământ pârjolit, pe care le-a folosit împotriva statelor Confederate.
Clara Barton
Clarissa Harlowe Barton (25 decembrie 1821 – 12 aprilie 1912) a fost o asistentă care a fondat Crucea Roșie Americană.
Ea este recunoscută pentru susținerea ei umanitară și a drepturilor civile într-un moment înainte ca femeile să aibă dreptul la vot.
Ca asistentă medicală în timpul Războiului Civil, ea a fost însărcinată să ajute răniții din Armata Uniunii și să cerceteze soldații dispăruți, ceea ce ia adus porecla „Îngerul de pe câmpul de luptă”.
Împreună cu alte câteva femei, ei au furnizat personal îmbrăcăminte, hrană și provizii pentru soldații bolnavi și răniți și au distribuit materiale medicale.
Ea le-a oferit sprijin emoțional, menținându-le moralul ridicat, citindu-le cărți și scriind scrisori către familiile lor.
Clara Barton a murit de pneumonie în dimineața zilei de 12 aprilie 1912, la vârsta de nouăzeci de ani și a fost inclusă în National Women’s Hall of Fame în 1973.
Adresa Gettysburg
Președintele Abraham Lincoln a ținut unul dintre cele mai faimoase discursuri ținute vreodată în istoria Statelor Unite la inaugurarea Cimitirului Național Gettysburg pe 19 noiembrie 1863.
El face un memorial din terenul de luptă și eroii soldaților căzuți.
O parte a discursului său a invocat principiile egalității umane cuprinse în Declarația de Independență, afirmând: „Cu patru zeci și șapte ani în urmă, părinții noștri au adus pe acest continent o nouă națiune, concepută în Libertate și dedicată propunerii că toți oamenii sunt creați. egal.
El a remarcat sacrificiile Războiului Civil cu dorința pentru „o nouă naștere a libertății” și păstrarea Uniunii creată în 1776 cu idealul său de autoguvernare.
„Am venit să dedicăm o porțiune din acel câmp, ca un ultim loc de odihnă pentru cei care aici și-au dat viața pentru a putea trăi națiunea.”
George Armstrong Custer
George Armstrong Custer (5 decembrie 1839 – 25 iunie 1876) a fost un comandant de cavalerie al Uniunii în războiul civil american și războaiele indienilor americani pentru controlul Marilor Câmpii.
În iunie 1863, Custer a fost promovat la gradul de general de brigadă la vârsta de douăzeci și trei de ani și și-a consolidat reputația de „general băiat”.
A luptat la Bătălia de la Gettysburg (1 iulie 1863 – 3 iulie 1863) unde a comandat Brigada de Cavalerie din Michigan.
În 1864 a slujit în campania Overland și în armata lui Philip Sheridan în Valea Shenandoah și a fost prezent la capitularea lui Robert E. Lee lui Ulysses S. Grant la Appomattox.
Ultima rezistență a lui Custer
Ultima rezistență a lui Custer la bătălia de la Little Bighorn, lângă râul Little Bighorn din sudul Montanei, la 25 iunie 1876, a marcat cea mai decisivă victorie a amerindienilor și cea mai mare înfrângere a armatei americane în lungul Război Indien din Câmpie.
Sfârșitul Războiului Civil
Războiul civil american s-a încheiat la 9 aprilie 1865 când generalul Robert E. Lee și-a predat trupele confederate Ulysses S. Grant al Uniunii la Tribunalul Appomattox, Virginia.
Numărul morților din războiul civil a fost de aproximativ 750.000.
Abraham Lincoln a reușit să păstreze Unirea și a dus la emanciparea sclavilor.
Asasinarea președintelui Lincoln
În seara zilei de 14 aprilie 1865, John Wilkes Booth (10 mai 1838 – 26 aprilie 1865), actor de scenă și simpatizant confederat, a devenit prima persoană care a asasinat un președinte american.
A fost membru al proeminentei familii de teatru Booth din secolul al XIX-lea din Maryland.
Booth era un susținător al sclaviei și credea că Lincoln era hotărât să-și distrugă iubitul Sud.
L-a împușcat în cap pe Abraham Lincoln în timp ce privea piesa „Varul nostru american de la Teatrul Ford din Washington, DC”.
Lincoln a murit a doua zi, la 7:22 dimineața, în Casa Petersen, vizavi de teatru.
La douăsprezece zile după asasinare, soldații Uniunii l-au urmărit pe Booth la o fermă din nordul Virginiei și l-au ucis.