Americanii nu sunt singurii care se bucură de producții adaptate, deoarece și oameni din alte țări s-au bucurat de emoțiile unor astfel de lucrări. Filmele care au fost retrăite la Hollywood din opere literare ale autorilor includ, dar fără a se limita la:
Jurassic Park (Michael Crichton), Trilogia Stăpânul Inelelor (JRRTolkien), Chronicles of Narnia (CSLewis), Black Hawk Down (Mark Bowden), The Pelican Brief (John Grisham), The Godfather (Mario Puzo), Sea Biscuit (Laura) Hillenbrand), No Country for Old men (Cormac McCarthy), Jumper (Steven Gould), I Am Legend (Richard Matheson), Atonement (Ian McEwan) și, bineînțeles, Harry Potter (JK Rowling). Personaje din benzile desenate Marvel și DC s-au alăturat, de asemenea, trupei Adaptation, cu filme precum Spider Man, Iron Man, Dare Devil, Ghost Rider, X-Men, Superman, Incredible Hulk, Batman, Fantastic Four și 300, printre altele.
În Nigeria, lipsa fără precedent a culturii lecturii, ca urmare a crizei economice care a intrat în viața nigerienilor, este responsabilă pentru patronajul scăzut al operelor literare. Oamenii nu-și permit să cumpere astfel de cărți și cu bibliotecile publice inexistente care ar fi acționat ca o sursă alternativă, cei mai mulți bâjbâie în întuneric neștiind activitățile din lumea literară, cu excepția unor lucrări notabile din trecut ale unor romancieri importanți. și câteva noi în lumina reflectoarelor proiectate de mass-media.
În mod surprinzător, unele lucrări literare au fost transformate în filme în Nigeria, cum ar fi:
„Owo Eje” (Kola Akinlade), „Basorun Gaa”/ „Magun” (Adebayo Falati), „Ko See Gbe” (Akinwunmi Isola), „Auren Jari” (Abba Bature), kwahon Masoyi (Adamu Mohammed), „Ki Yarda Da Ni” (Bilkisu Funtua). Mă îndoiesc că majoritatea nigerienilor au auzit/au citit cărțile sau au văzut filme, cel puțin nu generația mea, cu excepția „Magun”, pe care Tunde Kelani l-a produs, dar sub titlul filmului „Thunderbolt”. Tunde Kelani este un regizor a cărui dragoste pentru cărți i-a stimulat interesul de a adapta operele diverșilor autori pentru ecran.
Dramaturgi renumiți, veterani în lumea literară, au căutat o relație simbiotică între autori/dramaturgi și realizatori de film. Unul dintre aceștia este prof. Femi Osofisan, care crede că cărți grozave precum „Jaguar Nana” de Cyprian Ekwensi, cu continuarea „Fiica lui Jagua Nana”, „The Great Ponds” de Elechi Amadi, „Ake”, „Isara” și „Season”. of Anomy” de Wole Soyinka (laureat Nobel) ar trebui să fie transformate în filme.
Națiunea este binecuvântată cu mulți autori mari care și-au sculptat nișe în lumea literară. Arrow of God de Chinua Achebe, The Joys of Motherhood (Buchi Emecheta), The Famished Road (Ben Okri), Ogboju ode niniu igbo irunmale (DO Fagunwa) scrisă în yoruba și tradusă în engleză de prof. Wole Soyinka ca „The Forest of o mie de demoni” pot fi transformate în filme. Totuși, asta pentru a nu submina unii romancieri buni ale căror lucrări dintr-un motiv sau altul nu au intrat în lumina reflectoarelor literare.
Autori remarcabili din noua generație, precum Helen Oyeyemi (The Icarus Girl), Chimamanda Ngozi Adichie (Half of a Yellow Sun), Uzodinma Iweala (Beast of No Nation), Kaine Agary (Yellow Yellow), Jude Dibia (Nebridled), Stella Ify Osammor (Triumful nufărului), a lui Sefi Atta (Totul va veni), a lui Nnedi Okoroafor Nbachu (Zara căutătorul vântului), a lui Ifeoma Okoye (În spatele norilor), a lui Isidore Emeka Uzoatu (Viziunea imposibilă), a lui Adaobi Tricia Nwabani (I do nu vin la tine întâmplător), pot fi adaptate lucrările lui Ikeogu Oke (salut cu armele) și lucrările altor autori nigerieni promițători/profesioniști. Cu toate acestea, întrebarea dacă producătorii nigerieni ar fi dispuși să se despartă de bani buni pentru a obține drepturile asupra unor astfel de materiale cere încă un răspuns.
Atâta timp… auggiepo@yahoo.com