CEO-urile gigantilor de pe rețelele de socializare Facebook, Twitter și Google se confruntă joi cu o nouă grătar de către Congres, una concentrându-se pe eforturile lor de a împiedica platformele lor să răspândească falsuri și să incite la violență.
Aceasta a fost o temă familiară pentru parlamentari în ultimii ani. Dar presiunea este și mai mare după insurecția din 6 ianuarie de la Capitolul Statelor Unite, creșterea dezinformării vaccinului COVID-19 și controlul democratic unit al Congresului și al Casei Albe. Acesta din urmă ar putea face acțiunea legislativă mai probabilă, deși rămâne departe de a fi un lucru sigur.
Pe măsură ce teoriile conspirației rău intenționate continuă să se răspândească, parlamentarii analizează companiile de social media asupra dominanței pe piață, recoltând date despre utilizatori și practici despre care unii cred că încurajează de fapt răspândirea unei dezinformări interesante, dar potențial dăunătoare. Unii republicani au mai susținut, fără dovezi, că cenzura și tendința politică împotriva conservatorilor sunt un alt motiv pentru a stăpâni enormele firme.
Există un sprijin din ce în ce mai mare în Congres pentru impunerea de noi restricții privind protecțiile legale în ceea ce privește discursul postat pe platformele lor. Atât republicanii, cât și democrații – inclusiv președintele Joe Biden când era candidat – au cerut eliminarea unor protecții în conformitate cu așa-numita secțiune 230 a unei legi de telecomunicații veche de 25 de ani, care protejează companiile de internet de răspunderea pentru ceea ce postează utilizatorii.
CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, șeful Twitter, Jack Dorsey, și CEO-ul Google, Sundar Pichai – a cărui companie deține YouTube – vor depune mărturie într-o audiere virtuală în fața Comisiei pentru energie și comerț a Camerei. Titlul sesiunii lasă puține îndoieli cu privire la poziția majorității democraților: „Națiunea dezinformării: rolul social media în promovarea extremismului și dezinformării”.
Acești directori au depus mărturie cu privire la acest subiect la mai multe audieri ale Congresului anul trecut, uneori sub amenințarea unei citații. De data aceasta se confruntă cu o dinamică mai dură și pot fi chemați la răspundere pentru promisiunile anterioare. Într-o audiere a Senatului la scurt timp după alegerile din noiembrie, de exemplu, Zuckerberg și Dorsey au dat parlamentarilor asigurări de acțiune viguroasă împotriva dezinformării.
Fostul președinte Donald Trump s-a bucurat de un tratament special pe Facebook și Twitter până în ianuarie, în ciuda răspândirii dezinformării, a împins pretențiile false de fraudă la vot și a promulgat ura. Facebook l-a interzis pe Trump la nesfârșit, la o zi după ce revoltele provocate de Trump au învins Capitolul. Twitter a urmat în curând, dezactivând definitiv megafonul favorit al lui Trump.
Interzicerea unui președinte în funcție de pe rețelele de socializare a fost un pas fără precedent. Bineînțeles, la fel a fost și utilizarea grea a lui Trump de Twitter pentru a-și lăuda oponenții, a lăuda susținătorii și a răspândi afirmații false la peste 80 de milioane de adepți. El a fost, de asemenea, doar al doilea președinte care a avut o prezență pe rețelele sociale în timp ce era în funcție.
Facebook nu a decis încă dacă îl va alunga pe fostul președinte definitiv. Compania a trimis această decizie către Consiliul său de supraveghere cvasi-independent – un fel de instanță de executare a Curții Supreme de pe Facebook – care se așteaptă să se pronunțe asupra acestei chestiuni luna viitoare.
Republicanii și-au intensificat plângerile de presupusă cenzură și prejudecată anticonservatoare pe platformele de socializare. Cercetătorii spun că nu există dovezi că giganții rețelelor de socializare sunt părtinitori împotriva știrilor conservatoare, a postărilor sau a altor materiale sau că favorizează o parte a dezbaterii politice față de alta.
Între timp, democrații se concentrează în mare parte pe discursurile de ură și incitarea care pot genera violență în lumea reală. Un raport din exterior emis săptămâna aceasta a constatat că Facebook a permis grupurilor – multe legate de QAnon, „Boogaloo” și mișcărilor milițiene – să exalte violența în timpul alegerilor din 2020 și în săptămânile care au dus la revoltele mortale din Capitol.
Raportul de la Avaaz, un grup de susținere non-profit, care spune că încearcă să protejeze democrațiile de dezinformare, a identificat câteva sute de pagini și grupuri pe Facebook, care spune că a răspândit materiale care glorifică violența la un număr combinat de 32 de milioane de utilizatori. Facebook a recunoscut că aplicarea politicii „nu este perfectă”, dar a declarat că raportul își denaturează activitatea împotriva extremismului violent și a dezinformării.
Directorii tehnologici planifică o apărare plină de spirit a scutului de răspundere în conformitate cu secțiunea 230, spunând că a contribuit la transformarea internetului în forul de liberă exprimare care este astăzi. Totuși, Zuckerberg va cere din nou Congresului să actualizeze această lege pentru a se asigura că funcționează conform intenției. El adaugă o sugestie specifică: Congresul ar putea solicita platformelor de internet să obțină protecție legală doar dovedind că sistemele lor de identificare a conținutului ilegal sunt la îndemână.
“În loc să li se acorde imunitate, platformelor ar trebui să li se solicite să demonstreze că dispun de sisteme pentru identificarea și eliminarea conținutului ilegal”, a spus Zuckerberg într-o mărturie scrisă pregătită pentru audierea de joi.
Nu este clar dacă parlamentarii vor cumpăra acest argument. Senatorul Ron Wyden, un democrat din Oregon, a acuzat că planul lui Zuckerberg ar consolida firme gigantice în detrimentul rivalilor mai mici. “Toți cei care lucrează pentru a aborda probleme reale online ar trebui să fie extrem de precauți cu privire la propunerile lui Mark Zuckerberg pentru noi reglementări”, a spus Wyden într-un comunicat.
Pichai și Dorsey au cerut prudență cu privire la orice modificare a Secțiunii 230. Regulamentul este important pentru a proteja rețeaua deschisă în timp ce limitează utilizarea dăunătoare a acesteia, a spus Pichai în mărturia sa scrisă. Dar el a avertizat că multe propuneri de reformă „nu ar servi acest obiectiv bine” și ar putea dăuna în mod accidental liberei exprimări și ar putea limita capacitatea platformelor de a proteja utilizatorii.
Dorsey nu a abordat în mod direct problema în declarația sa scrisă, dar a răspuns la întrebările recente despre modul în care Twitter ar trebui să gestioneze liderii mondiali care îi încalcă politicile. “În prezent, reexaminăm abordarea noastră față de liderii mondiali și solicităm feedback de la public”, a spus el în declarație.
.
rJi">Sursa