Planul Național de Relansare și Reziliență a fost pus în dezbatere publică pe pagina de internet a Ministerului Proiectelor Europene, după o primă aprobare în Guvern. Săptămâna viitoare Executivul urmează să aprobe și memorandumul în baza căruia va negocia cu Comisia Europeană. Premierul a precizat că Planul va fi prezentat și în Parlament.
„După bugetul României PNRR a fost al doilea test al acestei coaliții și arată clar că această coaliție este unită și puternică. Planul este până în 2026, deci trebuie să fim aici și după 2024 să ne asigurăm că PNRR este implementat. Avem astăzi pentru dezbatere publică un Plan Național care reprezintă prioritățile României astăzi. Alocăm resurse importante pentru infrastructură, vrem să facem spitale noi, rețeaua de gaze și măsuri sociale. O reformă de care România are nevoie. O șansă pe care nu o putem rata. Astăzi intrăm în dezbatere publică și toată lumea va vedea programul. Săptămâna viitoare adoptăm mandatul de negociere pentru acest program. Planul a fost prezentat în Parlament în comisii și va fi prezentat din nou”, a declarat Florin Cîțu, la finalul ședinței de guvern.
Potrivit documentului, Guvernul a bugetat cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României. În urmă cu o săptămână, ministrul Cristian Ghinea susținea în Parlament că România va primi pentru Planul Național de Relansare și Reziliență doar 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro suma anunțată inițial de președinte și Guvern.
Ministrul a declarat că s-a luat decizia alocării unei sume mai mari pentru a avea „o marjă de negociere”.
Comisarul European Adina Vălean a criticat însă vineri, într-un interviu pentru economedia.ro, supra-alocarea din PNRR. „România trebuie să spună clar ce proiecte vrea să finanțeze”, a declarat comisarul Vălean.
După aprobarea memorandumului, urmează negocierea cu Comisia Europeană pe fiecare componentă în parte.
Citește și Președintele Iohannis a prezentat prioritățile Planului Național de Redresare: Reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea României
Cum arată Planul Național de Relansare și Reziliență
Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, până la această dată proiectele trebuie finalizate.
DOCUMENT. Planul Național de Relansare și Reziliență poate fi consultat AICI
Potrivit documentului publicat de Ministerul Proiectelor Europene, Planul Național de Relansare și Reziliență trebuie să includă măsuri relevante pentru tranziția verde (37%), inclusiv biodiversitate și pentru tranziția digitală (20%).
Proiecte propuse pentru finanțare prin PNRR:
-Construcția și/sau dotarea a 200 de centre medicale integrate în zonele rurale și urbane vulnerabile; Investiții în infrastructura medicală spitalicească; investiții în spitale noi;
-Extinderea accelerată a rețelelor de apă și canal pentru UAT-urile mai mare de 2.000 de locuitori;
-Modernizarea sistemelor de irigații pentru prevenirea și gestionarea riscului de secetă/ ariditate;
-Dezvoltarea infrastructurii digitale pentru creșterea performanței administrative, a serviciilor publice și capacității instituționale necesare implementării măsurilor de reziliență instituțională;
-Adaptarea la schimbări climatice prin modernizarea barajelor cu folosință complexă, creșterea capacităților de stocare și adaptarea exploatării pentru asigurarea condițiilor ecologice;
-Limitarea tăierilor ilegale, printr-un management forestier sustenabil și transparent și reforma administrativă a ROMSILVA;
-Dezvoltarea unor „insule ecologice” digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor la nivel local;
-Achiziționarea de scannere mobile pentru camioane și containere de deșeuri;
-Investiții în stații de compostare și biogaz, ambalare și peletizare;
-Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T;
-Achiziția de material rulant nou;
-Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj;
-Realizarea registrului național digital al clădirilor;
-Creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice;
-Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziție spre clădiri verzi și reziliente;
-Decarbonarea producției de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili;
-Investiții pentru noua industrie energetică în Valea Jiului și Gorj;
-Implementarea unor investiții în domeniul energiei solare, în utilizarea hidrogenului și în cogenerare de înaltă eficiență;
-Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC;
-România Educată – Digitalizarea educației;
-Operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare a României;
-Susținerea excelenței și a creativității în producția de film;
Proiecte de infrastrctură rutieră propuse pentru finanțare prin PNRR
Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:
o A7 – Anumite secțiuni;
o A8 – Anumite secțiuni;
o A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;
o A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;
o Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;
o Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;
o Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);
o Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;
o Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;
o Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;
o Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);
o Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;
o Alternativa Techirghiol (Litoral Express);
o Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;
o Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;
o Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;
o Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;
o Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;
o Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.
-Introducerea de politici și tehnologii ecologice și digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal următoarele:
o Punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și semnalelor rutiere, precum și a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice;
o Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;
o Stații de reîncărcare electrice;
o Crearea și dezvoltarea cadrului de impozitare și control – instalații de măsurare a greutății automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plătește”.
– Asigurarea siguranței pe drumurile naționale prin pregătirea și punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranța rutieră, incluzând următoarele:
o Măsuri de siguranță pasivă – bariere și atenuatoare de impact;
o Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal și sistem de management;
o Pasaje denivelate și alte soluții tehnice de eliminare a punctelor negre;
o Sistem de marcare digitală și proiect pilot pentru vehicule autonome.