Ministrul Transporturilor vrea să cumpere trenuri cu hidrogen prin PNRR. “Când vede olteanul girafa”

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a propus alocarea unui miliard de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru efectuarea de reînnoiri pe reţeaua de cale ferată, o zonă care a fost subfinanţată. Ministerul are în proiect și trenuri pe hidrogen, a declarat, marţi, ministrul Cătălin Drulă, în cadrul unei conferințe pe tema infrastructurii feroviare.

„Avem o strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare pe următorii patru ani. Am găsit-o realizată când am venit în minister. Mie mi-a revenit doar sarcina de a o înainta Comisiei Europene în ianuarie şi această strategie vorbeşte de modernizare.

Sunt prinse aceste coridoare din domeniul feroviar, chiar există aşa o expresie – vine coridorul, se repară şi lucrurile devin bune şi noi -, dar, din păcate, foarte lent, foarte scump şi pe lungimi relativ mici. Înlocuiri, acele refacţii etc., schimbări de traversă de şină şi restul de operaţiuni tehnice – aici vrem să alocăm un miliard de euro din PNRR pentru că, dacă ne uităm, această parte de reînnoire a fost subfinanţată.

(…)

Păi, dacă am reuşi să avem un miliard de euro, să zicem ca impact şi în anii 2022, 3, 4, 5, 6, asta ar însemna o mică revoluţie în sine şi ar însemna că această reţea feroviară a noastră va merge într-o zonă de decenţă. Din păcate, în România, la stadiul căii ferate în momentul de faţă decenţa a devenit o revoluţie. Asta a fost o prioritate pentru noi şi vrem să ieşim cumva din această ipocrizie a scoaterii în faţă a unor proiecte majore în timp ce restul reţelei e prăbuşită”, a afirmat Drulă, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, PNRR prevede 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară, însă propunerea va fi negociată cu Comisia Europeană.

„Propunerea este să avem 5 miliarde de euro pentru investiţii în zona feroviară. Bineînţeles, asta intră într-o negociere, merge în discuţii cu Comisia Europeană – chiar şi mâine avem un call la nivel tehnic pe această temă.

Să spun noutatea pe care am gândit-o împreună cu echipa mea şi am discutat-o şi cu cei din minister şi cu responsabilii din infrastructură: alocarea unei axe financiare pentru a reînnoi infrastructura căilor ferate. Din ce am urmărit eu în anii trecuţi, de când am intrat în UE, ne-am concentrat foarte mult politica investiţională pe proiecte foarte mari cu impact pe zone mici ale reţelei feroviare. Dacă analizăm banii cheltuiţi la euro/proiect/km de infrastructură o să vedem că aceşti bani se concentrează pe zone restrânse, în principal pe un singur coridor, pe fostul coridor 4 Curtici-Constanţa, şi restul reţelei feroviare – cei până la 10.000 de km de cale ferată – a fost cumva permanent subfinanţată şi a ajuns într-o stare proastă.

Cum ştiţi, e plin de restricţii şi de limitări de viteză în reţeaua noastră de căi ferate, ceea ce îndepărtează şi călătorii de acest mod de transport şi face mai puţin competitiv şi traficul de marfă”, a menţionat Cătălin Drulă.

„Când vede efectiv trenul cu hidrogen și merge cu el, duce la dezvoltarea industriei şi la promovarea acestui mod de transport”
Acesta a susţinut că doreşte să dezvolte un proiect care presupune achiziţionarea de trenuri pe hidrogen.

„Revenind la PNRR, avem o axă de finanţare şi pentru material rulant. Aici e vorba de trenuri fie electrice, fie – şi aici am vrea să dezvoltăm un proiect – trenuri pe hidrogen. Am discutat şi cu industria, pentru că aici este o întreagă chestiune pe orizontală, de la producţie la distribuţie, la costuri lifetime (pe viață – n.red.) pentru acest mod de transport, dar m-aş bucura să fim cei care iau o tehnologie în faza incipientă, când încă nu e răspândită, pentru că asta ne-ar permite să folosim nişte bani europeni pentru atingerea unor obiective globale europene de emisii de carbon, dar şi să dezvoltăm o industrie. Şi cred că cel mai bine, dincolo de strategii, vorbe şi hârtie, este când o faci prin exemplu.

O să folosesc o…când vede olteanul girafa, adică când vede efectiv trenul cu hidrogen şi merge cu el şi vedem că este o tehnologie fezabilă şi că e în operare cred că asta duce la dezvoltarea industriei şi la promovarea acestui mod de transport. Cred că trebuie un pic de curaj şi de îndrăzneală şi să încercăm această nouă revoluţie tehnologică, să fim foarte în faţă”, a explicat ministrul Transporturilor.

Guvernul a discutat în şedinţa de vineri Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potrivit documentului, Executivul a bugetat cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României. Cristian Ghinea susținea, anterior, în Parlament, că România va primi pentru Planul Național de Relansare și Reziliență doar 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro suma anunțată inițial de președinte și Guvern. Ministrul a declarat că s-a luat decizia alocării unei sume mai mari pentru a avea „o marjă de negociere”.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.